luni, 22 iulie 2013

Pseudopanthera macularia

Speckled yellow
Melanippe macularia Linnaeus 1758, Phalaena macularia Linnaeus 1758, Venilia macularia Linnaeus 1758
Familia: Geometridae
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: martie-iulie (univoltină)
Anvergura aripilor: 23-28 mm
Habitat: margini de pădure, zone cu tufărişuri, rariştile de pădure
Hrana adulților: nectarul unei mari varietăţi de flori
Prădătorii: adesea adulţii cad în ambuscada păianjenilor din familia Thomisidae care stau la pândă camuflaţi pe inflorescenţele plantelor

Faţa superioară a aripilor: toate aripile au colorit de fond variabil, de la palid gălbui la galben-portocaliu și sunt presărate pe toată suprafaţa cu o multitudine de pete neregulate, brun-negricioase, cu dimensiuni variabile, dispuse asemeni cu desenele de pe blana leopardului
Alte caracteristici: toate aripile sunt franjurate pe margini, cu zone diferit colorate, galben şi negru
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de crisalidă

Pseudopanthera macularia DSC58096

Pseudopanthera macularia DSC36972

Pseudopanthera macularia DSC37013

Pseudopanthera macularia DSC37009

Pseudopanthera macularia DSC17126
Pseudopanthera macularia DSC84990

Pseudopanthera macularia DSC36267

Pseudopanthera macularia DSC36263
Pseudopanthera macularia DSC107545

Pseudopanthera macularia DSC83643

Pseudopanthera macularia DSC84878
Pseudopanthera macularia IMG11451

Pseudopanthera macularia DSC52718

Pseudopanthera macularia DSC171875
Pseudopanthera macularia IMG11512

Pseudopanthera macularia DSC36260

Pseudopanthera macularia DSC172544

►omida
Lungimea corpului: circa 25 mm
Aspectul corpului: are colorit verde deschis, pe spate cu o linie longitudinală mai închisă la culoare, pe flancuri cu câteva linii albe uşor ondulate
Plante-gazdă: diferite specii de Lamiaceae (Teucrium, Lamium, Mentha, Ononis, Salvia, Stachys), Corylus, Salix, Lonicera

Referinţe:
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 521
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 115

duminică, 21 iulie 2013

Chiasmia clathrata


Chiasmia clathrata DSC167406
Chiasmia clathrata DSC36621

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: adulţii sunt activi în una sau două generaţii anuale în perioada (aprilie)mai-iunie, iunie-august(septembrie)
Anvergura aripilor: 20-25 mm
Faţa superioară a aripilor: are coloritul de fond alb, crem, uneori gălbui, brăzdate de o reţea de linii subţiri, radiale, brun-negricioase, ce dau aripilor un aspect pestriţ; aripile anterioare au câte patru, respectiv cele posterioare au câte trei dungi transversale mai bine conturate
Faţa inferioară a aripilor: are colorit cenuşiu-maroniu, cu şiruri transversale de puncte albe
Alte caracteristici: toate aripile au pe margine o linie subţire, închisă la culoare şi numeroşi franjuri albicioşi cu zone alternante de culoare cafeniu-maronie; abdomenul este brun închis, cu o serie de inele concentrice albe
Specii asemănătoare:
Cepphis advenaria, care are desenele de pe faţa superioară a aripilor mai difuze
Ematurga atomaria, la care desenele de pe faţa superioară a aripilor femelelor sunt la fel, dar fără reţeaua de linii radiale
Macaria carbonaria, la care desenele de pe faţa superioară a aripilor femelelor sunt la fel; postura de odihnă este cu aripile anterioare acoperindu-le pe cele posterioare
Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu nectarul florilor
Comportament: adulţii sunt activi atât ziua cât şi noaptea, fiind atraşi de lumină; zboară la mică înălţime peste pajişti, terenuri cultivate, fâneţe; când se hrăneşte sau se odihneşte în vegetaţia joasă, îşi deschide larg aripile
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de crisalidă
Habitat: locuri deschise: terenuri mlăştinoase, pajişti umede, păşuni


Chiasmia clathrata DSC06124
Chiasmia clathrata DSC37729
Chiasmia clathrata DSC18426
Chiasmia clathrata DSC17477 Chiasmia clathrata DSC54349 Chiasmia clathrata DSC113060
Chiasmia clathrata DSC157875 Chiasmia clathrata DSC159115 Chiasmia clathrata DSC54389
Chiasmia clathrata DSC173165


  Omida


Aspectul corpului: este palid verzuie, pe spate cu o dungă mediană longitudinală şi câte o linie pe flancuri, toate de culoare albă
Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe Lathyrus pratensis, Gallium, Medicago sativa, Trifolium, Lotus


  Referinţe:
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 524
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Stănescu M. (1997). New data concerning the Lepidoptera fauna of Southern Dobrogea Romania. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 39: 91-107

sâmbătă, 20 iulie 2013

Nymphalis xanthomelas


Nymphalis xanthomelas DSC21425
Nymphalis xanthomelas DSC30741

Statut de protecţie:  CR  = taxon critic periclitat în România
Perioada de zbor: zboară în două generaţii pe an: martie-iunie şi iunie-iulie (august)
Anvergura aripilor: 50-63 mm
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare sunt galben-portocalii, la bază cu patru puncte negre de dimensiuni diferite şi o bandă submarginală neagră; aripile posterioare sunt galben-portocalii, cu o pată subcostală mare neagră, o dungă submarginală formată din lunule albastre mărgintă la interior de o bandă subţire neagră; femela are aripile posterioare cu un şir marginal incomplet de lunule galbene; toate aripile cu margini neregulate
Faţa inferioară a aripilor: are colorit brun-ocru, cu aspect marmorat, mai închise înspre bază
Specii asemănătoare: foarte asemănătoare cu Nymphalis polychloros, de care se diferă prin: aripile anterioare au o pată albă înspre vârf,banda submarginală întunecată este mai lată, picioarele palid maronii (caracteristică ce identifică cu precizie specia)
Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu seva arborilor şi cu sucurile rezultate din fermentarea fructelor
Comportament: adulţii migrează pe distanţe mari
Stadiul de iernare: iernează în stadiul de adult
Habitat: luminişurile pădurilor, marginile pădurilor, pădurile umede de foioase, aproape orice biotop cu plantele-gazdă ale omizilor (Salix)


Nymphalis xanthomelas DSC30128
Nymphalis xanthomelas DSC30527

  Omida

Aspectul corpului: are colorit brun-purpuriu închis până la aproape negru, acoperit cu ţepi; pe spate are două linii subţiri longitudinale, gălbui; pe flancuri are de asemenea o linie subţire gălbuie
Plante-gazdă: omizile se hrănesc în grupuri pe frunze de Ulmus, Populus, Salix


  Referinţe:
Dvořák L., Belicek J., Fric Z. (2009). Observations of overwintering nymphalid butterflies in underground shelters in SW and W Bohemia (Czech Republic) (Lepidoptera: Nymphalidae: Nymphalini). Journal of Research on the Lepidoptera 41: 45-52
Moise C. (2011). The Protected Species of Lepidoptera in the Oak Forest "Dumbrava Sibiului", Romania. Bulletin UASVM Agriculture 68(1): 216-223
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 175

joi, 18 iulie 2013

Vanessa cardui


Vanessa cardui DSC21124
Vanessa cardui DSC21145

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: specie polivoltină, activă în perioada aprilie-octombrie
Anvergura aripilor: 54-58 mm
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au o zonă brun închis în jumătatea apicală, care include patru pete submarginale albe (două mai mari şi alte două mult mai mici) şi o pată mai mare albă; în jumătatea bazală există patru sau cinci pete cu margini neregulate, negricioase, cu dimensiuni variabile; pe aripile posterioare există un rând marginal de pete negre, cu formă oarecum romboidală, înspre interior cu un alt rând de pete triunghiulare, negre, subţiri şi un şir post-discal format din patru pete circulare negre; rândul submarginal se termină la interior cu o pată mai mare, alungită, neagră, ce include la interior o bandă subţire albăstruie; la exterior, aripile au o linie albă, întreruptă de petele marginale negre
Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au zona bazală roşu-carmin, cele posterioare au aspect reticulat şi un rând de oceli (4 evidenţi şi unul difuz), dintre care primii trei inferiori au un inel albastru în mijloc
Hrana adulţilor: este constituită din nectarul florilor, secreţiile dulci ale unor specii de afide, nutrienţii şi sărurile din dejecţiile animalelor; în zilele însorite, adulţii pot fi văzuţi absorbind minerale din malurile nisipoase inundate de pe marginea cursurilor de apă; nectarul unei mari varietăţi de plante este căutat: Asteraceae (Telekia speciosa, Arctium, Carduus, Cirsium, Dipsacus fullonum, Centaurea, Taraxacum officinale, Artemisia), Fabaceae (Trifolium pratense), Lamiaceae (Ballota nigra), Syringa, Buddleja, Rosaceae (Malus, Prunus) etc.
Comportament: este o specie de fluture foarte suspicioasă, ce îşi ia imediat zborul la cel mai mic semn de pericol; pe vreme mohorâtă, se adăposteşte în micile adâncituri din sol; migrează pe distanţe foarte mari
Strategii de reproducere: se reproduce pe tot parcursul anului, iar pentru a putea face acest lucru pe perioada iernii, populaţiile din Europa migrează în nordul Africii; migraţia are loc şi pe vreme mohorâtă sau cu precipitaţii reduse şi are la bază un mecanism neurologic, la fel cu cel folosit de albine, adulţii păstrând astfel o direcţie constantă de zbor în ciuda mişcării de rotaţie a Pământului; masculii, teritoriali, îşi stabilesc teritoriul în locurile însorite cu tufărişuri; masculii se împerechează cu mai multe femele, acestea din urmă depunând un număr mare de ouă
Stadiul de iernare: este o specie care nu intră în diapauză pe perioada iernii
Mecanisme de apărare:
zborul: se apără de prădători folosindu-se de zborul său foarte puternic
coloritul criptic: coloritul şi desenele de pe faţa inferioară a aripilor posterioare, o ajută să devină imposibil de observat atunci când se odihneşte cu aripile închise, pe sol sau printre firele de vegetaţie din fâneţe
Habitat: habitate călduroase, uscate, însorite; grădini, pajişti, terenuri cultivate, margini de pădure, de-a lungul drumurilor forestiere
Prădători: adulţii cad uneori pradă păsărilor insectivore (Merops apiaster, Hirundo rustica, Muscicapa striata, Cecropis daurica, uneori Passer domesticus)


Vanessa cardui DSC21035
Vanessa cardui DSC21193

  Surse de hrană
Vanessa cardui DSC21132
Vanessa cardui DSC88831
Vanessa cardui DSC21225
Vanessa cardui DSC21255 Vanessa cardui DSC40237 Vanessa cardui DSC43963
Vanessa cardui DSC156035 Vanessa cardui DSC168699

  Faţa inferioară a aripilor - camuflajul
Vanessa cardui DSC21038
Vanessa cardui DSC39019
Vanessa cardui DSC89063
Vanessa cardui DSC42815 Vanessa cardui DSC89064

  Adulţi cu aripile zdrenţuite de prădători
Vanessa cardui DSC34472
Vanessa cardui DSC20066

  Omida

Lungimea corpului: 20-30 mm
Aspectul corpului: are colorit gri-negricios, cu câte o dungă înreruptă, de culoare galbenă, pe flancuri; corpul este acoperit de numeroşi ţepi portocalii, grupaţi în mănunchiuri
Plante-gazdă: omizile sunt foarte oportuniste, hrănindu-se cu frunzele a numeroase specii de plante (Cirsium, Malva sylvestris, Carduus, Urtica, Centaurea, Echium etc.)
Mecanisme de apărare: pentru a se feri de prădători, larvele se ascund în interiorul unor cuiburi de mătase, pe care şi le construiesc sub frunze
Prădători: omizile sunt adesea vânate de viespi, păianjeni, furnici, păsări
Paraziţi: larvele sunt parazitate de specii de viespi ichneumonide (Thyrateles) şi de diptere tachinide; crisalidele sunt parazitate de specii de viespi braconide (Cotesia, Dolichogenidae, Microgaster, Pteromalus)


  Referinţe:
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Dvořák L., Belicek J., Fric Z. (2009). Observations of overwintering nymphalid butterflies in underground shelters in SW and W Bohemia (Czech Republic) (Lepidoptera: Nymphalidae: Nymphalini). Journal of Research on the Lepidoptera 41: 45-52
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 473-474
Miller J. C., Hammond P. C. (2003). Lepidoptera of the Pacific Northwest: caterpillars and adults. Forest Health Technology Enterprise Team, Technology Transfer, FHTET-2003-03, USDA Department of Agriculture, US Forest Service: 57
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Scott J. A. (1992). Direction of Spring Migration of Vanessa cardui (Nymphalidae) in Colorado. Journal of Research on the Lepidoptera 31(1-2): 16-23
Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 70
Stefanescu C., Alarcón M., Izquierdo R., Páramo F., Àvila A. (2011). Moroccan source areas of the Painted Lady butterfly Vanessa cardui (Nymphalidae: Nymphalinae) migrating into Europe in spring. Journal of the Lepidopterists' Society 65(1): 15-26
Tilden J. W. (1962). General characteristics of the movements of Vanessa cardui (L.). Journal of Research on the Lepidoptera 1(1): 43-49