Argynnis (Argynnis) paphia

Silver-washed fritillary

Dryas paphia (Linnaeus 1758), Papilio paphia Linnaeus 1758

Familia: Nymphalidae Statut de periclitare:  NT  = taxon potențial amenințat în România Perioada de zbor: (mai) iunie-septembrie (univoltină) Anvergura aripilor: este una dintre speciile familiei Nymphalidae cu cea mai mare anvergură a aripilor (54-70 mm) din România; femela este mai mare decât masculul Habitat: zonele însorite de la liziera pădurilor, habitatele cu tufărişuri, pajiştile din preajma luncilor

Faţa superioară a aripilor: pe fiecare aripă există câte două şiruri paralele de pete post-discale mari, negre, oarecum circulare; masculul are pe aripile anterioare 4 benzi transversale caracteristice, negre, formate din solzi ce emit feromoni; femela are desene asemănătoare, dar cu coloritul de fond auriu-maroniu, verzui-maroniu Faţa inferioară a aripilor: adulţii ambelor sexe au aripile posterioare cu colorit de fond verzui, traversate de patru dungi argintii

Specii similare: Fabriciana adippe, care are pe faţa superioară a aripilor un şir submarginal de pete negre în formă de semilună; pe faţa inferioară a aripilor posterioare are numeroase pete mari, alb-argintii; Speyeria aglaja, la care pe faţa superioară a aripilor anterioare: masculul are 2-3 dungi negricioase formate din solzi androconiali, femela are de obicei o pată albă în apex; dedesubt, aripile posterioare au zona bazală verzui-oliv, iar zona postdiscală este uniform colorată, fără pete; Argynnis (Pandoriana) pandora, la care faţa

superioară a aripilor are tentă verzui-măslinie înspre bază; aripile posterioare, verzui pe faţa inferioară, sunt traversate de linii neregulate argintii, înguste şi au cinci puncte mici argintii Alte caracteristici: aripile posterioare sunt ondulate pe margine; corpul este maroniu, acoperit cu peri deşi, portocaliu-maronii, uneori cu o uşoară tentă verzuie pe partea superioară a toracelui; antenele şi proboscisul sunt maronii

Comportament: adulții un zbor foarte puternic, adesea planând la mare înălţime, deasupra coronamentului arborilor Strategii de reproducere: masculii au un comportamentul de curtare destul de complex, acuplarea având loc după 2-3 zile; femela depune ouăle în fisurile din scoarţa arborilor aflaţi în preajma plantelor-gazdă, la înălţimi de 0,5-1,5 m

Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu nectarul florilor de Centaurea jacea, Cirsium arvense, Telekia speciosa, Sambucus ebulus, Ballota nigra, Cichorum inthybus, Dipsacus laciniatus etc., secreţiile dulci ale unor specii de afide; masculii au obiceiul de a absorbi săruri din nisipurile umede aflate pe marginea cursurilor de apă Prădătorii: adulţii sunt atacaţi de păsări, iar în urma atacului aripile pot fi parţial distruse

►masculul

►femela

►cuplul

►adulţi cu aripile zdrenţuite de prădători

►omida

Aspectul corpului: are colorit brun-negricios, cu două dungi longitudinale galbene, acoperit cu spini brun-roşcaţi Plante-gazdă: omizile se hrănesc în timpul nopţii pe plantele-gazdă aflate la baza arborilor (Viola riviniana, Viola reichenbachiana, Viola hirta, Viola odorata, Viola alba) Comportament: pe vreme mohorâtă, omizile se încălzesc pe frunzele uscate aflate în bătaia directă a razelor solare; în timpul zilei, se ascund dedesubtul frunzelor

Stadiul de iernare: după eclozare, omizile intră în diapauză pe perioada anotimpului rece

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Godart J.B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 51-53
●	Jolivet P. (2008). Inverted Copulation. Encyclopedia of Entomology: 2041-2044
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 481
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Scott J.A. (1972(1973)). Mating of Butterflies. Journal of Research on the Lepidoptera 11(2): 99-127