Papilio (Papilio) machaon

Old World swallowtail

Papilio hippocrates Felder & Felder 1864, Papilio hookeri Gaonkar 1999, Papilio joanae Heitzman 1974

Familia: Papilionidae Statut de periclitare:  EN  = taxon periclitat în România Perioada de zbor: poate zbura în 1 până la 3 generaţii anuale, în perioada (martie) aprilie-mai (iunie), iulie-august (septembrie-octombrie) Anvergura aripilor: ♂ 60-80 mm, ♀ 60-90 mm (una dintre cele mai mari specii de fluturi de zi din România) Habitat: pajişti florale de la marginea pădurilor, grădini cu flori, rarişti de pădure, pajişti cu vegetaţie bogată, luncile, pante montane înierbate; frecvent în zonele montane

Comportament: specie diurnă, activă în zilele însorite şi călduroase; pe vreme rece sau cu ceaţă, adulţii pot fi găsiţi încălzindu-se printre ierburile uscate; adulţii au un zbor rapid, ramat şi adesea planat, uneori pe distanţe mari; masculii au un puternic comportament teritorial, supraveghindu-şi permanent teritoriul de la înălţime Hrana adulților: adulţii se hrănesc dimineaţa devreme şi după-amiaza târziu, cu nectarul florilor de Lychnis flos-cuculi, Silene dioica, Cirsium palustre, Prunus spinosa, Centaurea, Cirsium canum, Telekia speciosa etc.

Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare negre, cu un şir de 8 lunule pe margine, o serie de pete galbene mari în centru, 3 pete negre pe marginea anterioară, în jurul corpului cu o zonă mare întunecată cu solzi galbeni şi nervurile puternic conturate cu negru; aripile posterioare galbene, cu prelungiri lungi în formă de coadă, crestate pe margini, cu o bandă submarginală neagră ce include un şir de pete mari albastre, o pată circulară roşie, mare, conturată cu negru, un şir de 5 lunule galbene la margine, o zonă întunecată mică în jurul corpului

Faţa inferioară a aripilor: este de culoare palid gălbuie; nervurile sunt conturate cu negru Alte caracteristici: pe marginea posterioară a aripilor este o linie îngustă gălbuie; corpul palid gălbui, negru dorsal, cu o dungă subţire neagră pe laterale; antenele negre, uşor curbate la vârf Specii similare: Iphiclides podalirius, la care "cozile" aripilor posterioare sunt mai lungi; aripile anterioare au şase dungi transversale negre (trei lungi şi trei scurte), o bandă marginală neagră

►omida

Lungimea corpului: 32-41 mm Aspectul corpului: în primele stadii cu aspect de găinaţ de păsări, mai târziu verzi aprins cu dungi negre subţiri, întrerupte şi pete portocalii Prădătorii: omizile fac uneori parte din dieta unor păsări (Parus major), păianjeni (Enoplognatha ovata), ploşniţe (Picromerus bidens) Paraziţii: omizile sunt adesea parazitate de viespi din familia Ichneumonidae (Trogus lapidator)

Plante-gazdă: omizile se hrănesc solitar, mai ales pe Peucedanum palustre, uneori şi pe Foeniculum vulgare, Daucus carota, Angelica sylvestris, Ruta chalepensis etc.; preferă diferite specii de Apiaceae (Pastinaca sativa, Heracleum sphondylium, Anethum graveolens, Pimpinella saxifraga etc.), Achillea, Ranunculus acris, Artemisia

Mecanisme de apărare: omizile au înapoia capului o glandă (osmeteriu) în formă de "Y", care emană o substanţă galbenă, ce are miros dezagreabil, pentru a descuraja atacul păsărilor; se pare că, aspectul zebrat, verzui, cu dungi întrerupte negre şi puncte portocalii, constituie un colorit aposematic, de avertizare a eventualilor atacatori; coloritul gri-albicios din primele stadii, cu aspect de găinaţ, este de asemenea un colorit criptic menit a păcăli prădătorii

►primele stadii de dezvoltare

►ultimele stadii de dezvoltare

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 38-40
●	Leslie A. J. (1990). Role of the osmeterial gland in swallowtail larvae (Papilionidae) in defense against an avian predator. Journal of the Lepidopterists' Society 44(4): 245-251
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 462
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 118
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stancă-Moise C. (2006). Date privind prezenţa papilionidelor (Insecta Lepidoptera Papilionidae) în fauna pădurii 'Dumbrava Sibiului' în perioada 2001-2005. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 203-205
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 69
●	Wiklund C., Friberg M. (2008). Enemy-free space and habitat-specific host specialization in a butterfly. Oecologia 157: 287-294