Amata phegea

Nine-spotted moth

Sphinx phegea Linnaeus 1758, Syntomis phegea Linnaeus 1758

Familia: Erebidae Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România Perioada de zbor: (mai)iunie-iulie(august) (univoltină) Anvergura aripilor: 35-40 mm Faţa superioară a aripilor: este negricioasă, cu reflexe albăstrui; aripile anterioare sunt alungite, de obicei cu câte şase pete albe, cu dimensiuni variabile; aripile posterioare au câte două pete cu formă oarecum circulară, pata bazală fiind mai mică sau cel mult la fel de mare ca cea din exterior

Faţa inferioară a aripilor: este aseamănătoare cu cea superioară Alte caracteristici: corpul are colorit albăstrui-negricios, cu două benzi gălbui-portocalii, una mai îngustă în apropierea toracelui, cealaltă mai lată în treimea posterioară a abdomenului; antenele filiforme, cu colorit negricios, au treimea apicală albicioasă; ambele sexe au colorit şi dimensiuni similare Hrana adulților: adulţii se hrănesc cu nectarul florilor de Cirsium, Carduus, Sambucus edulis

Specii similare: Amata kruegeri, care are pata bazală albă de pe aripile posterioare, vizibil mai mare decât cea din exterior; Zygaena (Zygaena) ephialtes, care are pe faţa superioară a aripilor anterioare cinci sau şase pete ce pot avea colorit roşiatic, gălbui sau albicios; aripile posterioare au colorit uniform (roşu, galben sau negru), cu o dungă marginală întunecată Habitat: rariştile de pădure, locurile uscate, liziera pădurilor, zonele cu tufărişuri, marginea drumurilor forestiere, pantele stâncoase însorite

Strategii de reproducere: au fost observaţi adulţi de Amata phegea care se împerecheau cu adulţi ai altor specii (Zygaena); femela depune ouăle în grupuri mari, pe frunzele plantelor gazdă; masculii posedă aşa-numitul organ androconial, format dintr-un smoc de peri deşi, de circa 1 mm lungime, localizat la baza picioarelor anterioare; aceşti peri, cu colorit gălbui, au rolul de răspândi feromoni Comportament: adulţii devin foarte activi pe vreme însorită şi călduroasă; au un zbor lent şi stângaci

Mecanisme de apărare: coloritul adulţilor este mimetic cu al viespilor; coloritul aposematic al corpului său, se aseamănă cu al fluturelui Zygaena (Zygaena) ephialtes (mimetism müllerian), specie evitată de prădători (în special păsări) datorită toxinelor conţinute

►masculul

►femela

►cuplul

►omida

Lungimea corpului: 20-40 mm Aspectul corpului: are colorit brun-negricios, cenuşiu-negricios, acoperit cu smocuri foarte dese de ţepi, dispuse circular; picioarele şi capul sunt roşiatice Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe Rumex, Plantago, Erica, Galium, Taraxacum, Molinia caerulea Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în grupuri, în stadiul de omidă Prădători: omizile sunt uneori atacate de păsările insectivore (Sturnus vulgaris)

Mecanisme de apărare: când sunt atacate de păsări, omizile eliberează din zona caudală câteva picături dintr-o secreţie neplăcută la gust, care conţine un alcaloid (pirolizidină) sintetizat de unele specii de plante ca mod de apărare împotriva prădătorilor

Referinţe:
●	Fernández-Rubio F. (2004). Consecuencias de la defensa química en las mariposas del género Zygaena Fabricius, 1775 (Insecta: Zygaenidae, Lepidoptera). Boletín de la SEA 35: 269-274
●	Leimar O., Tullberg B. S., Mallet J. (2012). Mimicry, Saltational Evolution, and the Crossing of Fitness Valleys. The Adaptive Landscape in Evolutionary Biology (eds. E. I. Svensson, R. Calsbeek), Oxford University Press: 259-270
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 494
●	Rammert U. (1987). The defensive biology of the larvae of Amata (=Syntomis) phegea L. and Amata (=Syntomis) kuhlweinii Lef. (Lepidoptera, Ctenuchidae). Nota Lepidopterologica 10(3): 183-192
●	Schneider D., Legal L., Dierl W., Wink M. (1999). Androconial hairbrushes of the Syntomis (Amata) phegea (L.) group (Lepidoptera, Ctenuchinae): a synapomorphic character supported by sequence data of the mitochondrial 16S rRNA gene. Zeitschrift für Naturforschung C 54c: 1119-1139
●	Stănoiu I.M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 123
●	Székely L. (2011). The Lepidoptera of Bucharest and its Surroundings (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 54(2): 461-512
●	Székely L. (2012). The Macrolepidoptera (Insecta) of Central Dobrogea (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 55(1): 125-166