Boloria (Clossiana) euphrosyne

Pearl-bordered fritillary

Argynnis euphrosyne Linnaeus 1758, Brenthis euphrosyne Linnaeus 1758, Papilio euphrosyne Linnaeus 1758

Familia: Nymphalidae Statut de periclitare:  VU  = taxon vulnerabil în România Perioada de zbor: aprilie-iunie (univoltină); uneori, în mod excepţional, poate avea şi o a doua generaţie, în august; este una dintre primele specii ale genului Boloria care zboară primăvara devreme Anvergura aripilor: 32-45 mm (femela este mai mare decât masculul) Comportament: masculii pot fi văzuţi zburând foarte repede, aproape de sol, în căutarea unei femele

Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu nectarul unei game variate de flori: Potentilla erecta, Medicago sativa, Lotus corniculatus, Ajuga reptans, Hyacinthoides non-scriptus, Lychnis flos-cuculi, Mentha, Cirsium, Prunella vulgaris, Carduus, Ranunculus ficaria, Galium, Senecio vulgare, Taraxacum officinale, Salvia pratensis etc. Mecanisme de apărare: culoarea şi desenele de pe faţa inferioară a aripilor, le conferă un camuflaj excelent atunci când se odihnesc pe frunzele sau pe crengile uscate de ferigă (Pteridium)

Faţa superioară a aripilor: portocalie, cu numeroase pete negre, cele dinapoia aripilor anterioare fiind neataşate de margine (spre deosebire de Boloria (Clossiana) selene); petele submarginale negre sunt poziţionate la mijlocul distanţei dintre petele marginale din vecinătate; petele submarginale de pe aripile posterioare, au formă caracteristică de triunghi; femela are desenele mai întunecate şi marginile aripilor mai rotunjite Faţa inferioară a aripilor: aripile posterioare au culoare brun-roşcată sau bej, cu şapte pete marginale argintii

caracteristice (asemeni unor perle), cu marcaje difuze brun-negricioase spre interior (care sunt mai evidente la Boloria (Clossiana) selene), o pată argintie în mijloc (care o deosebeşte de Boloria (Clossiana) selene), câteva pete palid gălbui la bază, o pată roşie-cărămizie în zona mediană uneori la interior cu un punct negru (cu diametrul mai mic decât la Boloria (Clossiana) selene) Alte caracteristici: corpul acoperit cu peri deşi cu colorit variabil, de la brun până la bej; antenele cu vârfurile îngroşate, brun-portocalii; picioarele brun-portocalii

Specii similare: Boloria (Clossiana) selene, care are petele negre submarginale de pe faţa superioară a aripilor de forma literei "V", un număr mai mare de pete albe pe faţa inferioară a aripilor posterioare, nervurile mai întunecate pe faţa superioară Habitat: este caracteristică lizierei pădurilor şi a zonelor cu tufărişuri, luminişurilor pădurilor de foioase, plantaţiilor de conifere, zonelor recent defrişate, pajiştilor mezofile montane

Strategii de reproducere: masculii au pe aripi glande speciale ce emit feromoni; în perioada mai-iunie, femelele depun câte un singur ou palid gălbui, pe fiecare plantă-gazdă

►omida

Lungimea corpului: circa 25 mm în ultimul stadiu Aspectul corpului: corpul are colorit negru, cu pete negre-cenuşii, acoperit cu numeroşi spini galbeni ramificaţi Plante-gazdă: după eclozare, se hrăneşte, timp de circa 5-6 săptămâni, pe lobii frunzelor de Pteridium după care intră în hibernare pe perioada iernii; în primăvara următoare, se hrăneşte, în timpul zilei, pe frunze tinere de Viola canina, Viola riviniana, Viola palustris Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă, printre frunzele uscate de ferigă

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 481
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănescu M., Ruşti D. (1997). New data concerning lepidoptera (Insecta) of Maramureş (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 37: 89-111

Celastrina argiolus

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: adulţii zboară în două sau trei generaţii anuale: martie-mai, iulie-august, uneori şi în octombrie-noiembrie, în funcţie de condiţiile de mediu Anvergura aripilor: 22-29 mm Faţa superioară a aripilor: este o specie care prezintă un dimorfism sexual evident: aripile la ambele sexe au colorit albăstrui-argintiu, cu o uşoară tentă roşiatică, cu aspect lucios; aripile anterioare au o bandă dungă apicală negricioasă, mai îngustă la mascul şi mai lată la femelă Faţa inferioară a aripilor: este alb-albăstruie, în zona mediană cu mici puncte negre, un şir submarginal de pete alungite negricioase Specii asemănătoare: • Polyommatus (Polyommatus) icarus, la care lipsește banda întunecată din vârful aripilor anterioare Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Hedera helix, Cirsium, Ajuga reptans, Stellaria holostea, Ilex, Ranunculus, Mentha aquatica, Salvia pratensis, Rubus fruticosus, Carduus, Ligustrum vulgare, Lysimachia nummularia, Veronica chamaedrys, Mercurialis perennis, Myosotis, Alliaria petiolata, Sambucus ebulus etc.; masculii absorb adesea săruri minerale şi nutrienţi din solurile umede, dejecţiile animalelor, secreţiile dulci ale unor specii de afide (ce se hrănesc pe frunzele de Quercus şi Fagus) Comportament: adulţii zboară la înălţimi mari, mai ales în apropierea tufelor (caracteristică a speciei); se hrănesc întotdeauna cu aripile strânse, formând uneori colonii de sute de indivizi Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de crisalidă Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe mugurii florali ai speciilor de plante ce vor face parte din dieta tinerelor omizi (Cornus, Viburnum) Habitat: grădini, parcuri, pajişti, liziera zonelor împădurite

---

Femela

---

Omida

Lungimea corpului: 12-13 mm Aspectul corpului: are colorit verde-gălbui, cu un şir de pete albicioase pe flancuri; pe spate are numeroase pete triunghiulare rozii; capul este negru Plante-gazdă: omizile polifage, se hrănesc în timpul nopţii, pe muguri florali de Ilex aquifolium şi de Cornus sanguinea (cele din prima generaţie), Hedera helix (cele din a doua generaţie), dar şi de Ligustrum vulgare, Rhamnus catharticus, Calluna vulgaris, Ulex europaeus, Symphocarpos, Rubus fruticosus, Sorbus aucuparia, Frangula alnus, Euonymus europaeus etc. Mecanisme de apărare: omizile dezvoltă relaţii de mutualism cu unele specii de furnici, care le transportă în interiorul coloniei, pentru a le proteja şi hrăni (Lasius niger, Lasius alienus, Myrmica) Paraziţi: omizile sunt parazitate de larvele unor viespi Cotesia inducta, Listrodomus nychtemerus, Enytus apostatus, Psilomastax amidalis, Diadegma v>

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Harvey D. J., Webb T. A. (1980). Ants associated with Harkenclenus titus, Glaucopsyche lygdamas, and Celastrina argiolus (Lycaenidae). Journal of the Lepidopterists' Society 34(4): 371-372
●	Miller J. C., Hammond P. R. (2003). Lepidoptera of the Pacific Northwest: Caterpillars and Adults. The Forest Health Technology Entreprise Team, U.S. Department of Agriculture, Forest Service: 1-324
●	New T. R. (1993). Conservation Biology of Lycaenidae (Butterflies). Occasional Paper of the IUCN Species Survival Commission 8: 1-173
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 105