joi, 26 decembrie 2024

Agrius convolvuli

Convolvulus Hawk-moth
Herse convolvuli (Linnaeus 1758), Protoparce convolvuli (Linnaeus 1758), Sphinx convolvuli Linnaeus 1758
Familia: Sphingidae
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: iulie-septembrie(octombrie), în mai multe generații anuale
Anvergura aripilor: 80-120(130) mm; femela este mai mare decât masculul
Habitat: terenuri cultivate, marginea drumurilor, grădini, zone cu garduri vii, parcuri

Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit gri deschis sau gri închis, cu desene mai întunecate, unele sub forma unor linii longitudinale subțiri, desene mai bine conturate și mai mari la mascul, mai mici sau aproape absente la femelă; aripile posterioare, palid cenușii, sunt traversate de linii mai întunecate
Alte caracteristici: masculul are antenele mai lungi și mai subțiri ca ale femelei; corpul robust este brăzdat pe flancuri de inele concentrice succesive, albe, rozii și negricioase; ochii sunt foarte mari și proeminenți

Agrius convolvuli IMG20240929-103533

Agrius convolvuli IMG20240929-103500

Agrius convolvuli IMG20240929-103616


Hrana adulților: adulții se hrănesc, în timpul nopții, cu nectarul florilor tubulare: Nicotiana, Lantana, Jasminum, Petunia, folosindu-și proboscis-ul foarte lung, de până la 130 mm
Comportament: adulții sunt activi în amurg sau în timpul nopții, pe vreme fără ploaie sau vânt, fiind puternic atrași de lumina artificială; în timpul zilei, se odihnesc cu

aripile strânse pe ziduri, pietre, trunchiurile arborilor, garduri, stâlpi de telegraf sau chiar pe peticele de pământul lipsite de vegetație; specie iubitoare de căldură, ce migrează pe distanțe foarte mari, având un zbor foarte puternic, aripile sale putând bate de până la 80 de ori pe secundă

►omida
Lungimea corpului: 100-110 mm în ultimul stadiu
Aspectul corpului: poate avea colorit gălbui, verzui, maroniu sau chiar negricios, cu desene dorsale și laterale întunecate, în ultimul stadiu cu puncte roșiatice conturate cu negru pe flancuri
Plante-gazdă: omizile se hrănesc mai ales pe Convolvulus, Calystegia, Ipomoea, dar și pe Phaseolus, Rumex, Polygonum, Chrysanthemum etc.
Paraziții: omizile sunt enoparazitate de larvele unor specii de viespi Ichneumonidae sau diptere Tachinidae

Referinţe:
Rákosy L., Corduneanu C., Crișan A., Dincă V., Kovács S., Stănescu M., Székely L. (2021). Lista roșie a fluturilor din România. Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca: 1-187
Stănoiu I.M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 68

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu