Euclidia glyphica

Burnet companion moth

Phalaena glyphica Linnaeus 1758

Familia: Erebidae Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România Perioada de zbor: zboară în două generații anuale (aprilie-iunie, iulie-septembrie) Anvergura aripilor: 25-30 mm Specii similare: Euclidia mi, la care petele orbiculare întunecate de pe aripile anterioare sunt conturate de o dungă cenușiu-albicioasă; Archiearis parthenias, la care banda terminală maronie de pe aripile posterioare este neregulat întreruptă de banda subterminală portocalie;

Boudinothiana notha, la care banda terminală maronie de pe aripile posterioare este continuă Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit brun-cafeniu, cu trei benzi transversale mai închise la culoare; aripile posterioare au culoare gălbuie sau gălbui-portocalie şi sunt traversate de dungi maronii Faţa inferioară a aripilor: are culoarea de fond gălbui-portocalie Alte caracteristici: adulţii ambelor sexe au colorit asemănător

Habitat: zone împădurite deschise, pajişti florale, păşuni, margini de drumuri, luminișuri Prădătorii: adulţii cad uneori pradă păianjenilor din familia Thomisidae, în momentul în care se aşează pe inflorescenţele plantelor pentru a se hrăni

Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul unei game variate de flori (Hieracium, Ranunculus, Anthemis, Trifolium repens, Trifolium pratense etc.) Strategii de reproducere: femela depune ouă de culoare verde deschis

►forme aberante de culoare

►cuplul

►omida

Lungimea corpului: 25-35 mm Aspectul corpului: crem, cu dungi longitudinale brune, fiind complet lipsit de peri; capul este maroniu, cu benzi longitudinale de culoare mai deschisă, dispuse în lungul celor de pe corp Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe diferite specii de plante erbacee (Lotus corniculatus, Medicago sativa, Hippocrepis comosa, Vicia cracca, Lathyrus pratensis, Trifolium pratense etc.) Specii similare: Euclidia mi

Comportament: este o specie foarte sensibilă la vibraţii, lăsându-se să cadă la pământ la cea mai slabă atingere

Paraziții: omizile sunt parazitate de larvele unor viespi (Ammophila)

Referinţe:
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 510
●	Merzheevskaya O.I. (1998). Larvae of Owlet Moths (Noctuidae): Biology, Morphology, and Classification. Smithsonian Institution Libraries and National Science Foundation, Washington, D.C.: 299
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Székely L. (2003-2004). Contribuţii la cunoaşterea lepidopterelor din zona Vulcanilor Noroioşi (Berca, Judeţul Buzău). Bulletin of Entomological Information 14-15: 33-40