sâmbătă, 14 iunie 2014

Celastrina argiolus


Celastrina argiolus DSC32970
Celastrina argiolus female DSC42137

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: adulţii zboară în două sau trei generaţii anuale: martie-mai, iulie-august, uneori şi în octombrie-noiembrie, în funcţie de condiţiile de mediu
Anvergura aripilor: 22-29 mm
Faţa superioară a aripilor: este o specie care prezintă un dimorfism sexual evident: aripile la ambele sexe au colorit albăstrui-argintiu, cu o uşoară tentă roşiatică, cu aspect lucios; aripile anterioare au o bandă dungă apicală negricioasă, mai îngustă la mascul şi mai lată la femelă
Faţa inferioară a aripilor: este alb-albăstruie, în zona mediană cu mici puncte negre, un şir submarginal de pete alungite negricioase
Specii asemănătoare:
Polyommatus (Polyommatus) icarus, la care lipsește banda întunecată din vârful aripilor anterioare
Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Hedera helix, Cirsium, Ajuga reptans, Stellaria holostea, Ilex, Ranunculus, Mentha aquatica, Salvia pratensis, Rubus fruticosus, Carduus, Ligustrum vulgare, Lysimachia nummularia, Veronica chamaedrys, Mercurialis perennis, Myosotis, Alliaria petiolata, Sambucus ebulus etc.; masculii absorb adesea săruri minerale şi nutrienţi din solurile umede, dejecţiile animalelor, secreţiile dulci ale unor specii de afide (ce se hrănesc pe frunzele de Quercus şi Fagus)
Comportament: adulţii zboară la înălţimi mari, mai ales în apropierea tufelor (caracteristică a speciei); se hrănesc întotdeauna cu aripile strânse, formând uneori colonii de sute de indivizi
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de crisalidă
Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe mugurii florali ai speciilor de plante ce vor face parte din dieta tinerelor omizi (Cornus, Viburnum)
Habitat: grădini, parcuri, pajişti, liziera zonelor împădurite


  Femela
Celastrina argiolus DSC32972
Celastrina argiolus female DSC32972
Celastrina argiolus female DSC57264
Celastrina argiolus DSC19682 Celastrina argiolus female DSC43306 Celastrina argiolus DSC161791

  Omida

Lungimea corpului: 12-13 mm
Aspectul corpului: are colorit verde-gălbui, cu un şir de pete albicioase pe flancuri; pe spate are numeroase pete triunghiulare rozii; capul este negru
Plante-gazdă: omizile polifage, se hrănesc în timpul nopţii, pe muguri florali de Ilex aquifolium şi de Cornus sanguinea (cele din prima generaţie), Hedera helix (cele din a doua generaţie), dar şi de Ligustrum vulgare, Rhamnus catharticus, Calluna vulgaris, Ulex europaeus, Symphocarpos, Rubus fruticosus, Sorbus aucuparia, Frangula alnus, Euonymus europaeus etc.
Mecanisme de apărare: omizile dezvoltă relaţii de mutualism cu unele specii de furnici, care le transportă în interiorul coloniei, pentru a le proteja şi hrăni (Lasius niger, Lasius alienus, Myrmica)
Paraziţi: omizile sunt parazitate de larvele unor viespi Cotesia inducta, Listrodomus nychtemerus, Enytus apostatus, Psilomastax amidalis, Diadegma
v>


  Referinţe:
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Harvey D. J., Webb T. A. (1980). Ants associated with Harkenclenus titus, Glaucopsyche lygdamas, and Celastrina argiolus (Lycaenidae). Journal of the Lepidopterists' Society 34(4): 371-372
Miller J. C., Hammond P. R. (2003). Lepidoptera of the Pacific Northwest: Caterpillars and Adults. The Forest Health Technology Entreprise Team, U.S. Department of Agriculture, Forest Service: 1-324
New T. R. (1993). Conservation Biology of Lycaenidae (Butterflies). Occasional Paper of the IUCN Species Survival Commission 8: 1-173
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 105

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu