Cydalima perspectalis

Perioada de zbor: (aprilie) mai-septembrie (octombrie) (polivoltină: 2-3(4) generaţii) Anvergura aripilor: 40-45 mm Faţa superioară a aripilor: are colorit albicios, iridescent (cel mai adesea cu reflexe violet), cu o bandă lată brun-arămie, mai îngustă în zona costală şi mai lată în zona marginală; aripile anterioare au în zona mediană a benzii maronii costale o pată albicioasă în formă de semilună; capul şi vârful abdomenului sunt brun-arămii; există şi o altă formă de culoare care are aripile în întregime maronii, cu o pată albicioasă în formă de semilună în zona costală a aripilor anterioare Faţa inferioară a aripilor: este asemănătoare cu faţa superioară Comportament: adulţii sunt activi mai ales seara şi în timpul nopţii, fiind atraşi de lumina artificială Strategii de reproducere: femela depune ouăle în grupuri, pe faţa inferioară a frunzelor Habitat: grădini, parcuri Prădători: adulţii sunt atacaţi de unele specii de păsări, viespi

---

Masculul

---

Omida

Lungimea corpului: 35-40 de mm Aspectul corpului: în ultimul stadiu, are colorit verzui, pe laterale cu două benzi late negre şi o bandă subţire albă; corpul este străbătut în zona dorsală de două şiruri de puncte negre; capul este negru Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe frunze de Buxus sempervirens Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece într-un adăpost pe care şi-l construiesc prin unirea a două frunze cu fire de mătase Paraziţi: omizile sunt endoparazitate de larva unei specii de diptere Tachinidae Importanţă: omizile produc pagube importante arbuşti ornamentali (Buxus) Prădători: adulţii sunt atacaţi de unele specii de păsări, viespi

---

  Referinţe:

●	Bunescu H., Florian T. (2016). The Box Tree Moth, Cydalima perspectalis Walker (Lepidoptera: Crambidae: Spilomelinae) a New Invasive Species in Cluj Area (Romania). ProEnvironment 9: 62-66
●	Fora C. G., Poşta D. S. (2005). Cydalima perspectalis Walk. (Lepidoptera: Crambidae), a dangerous pest of Buxus sempervirens in Timis County, Romania. Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology 19(3): 26-31
●	Gugea I., Vîrteiu A.-M. (2017). Remains Cydalima perspectalis (Lepidoptera: Crambidae) an invasive species dangerous for landscaping in western Romania? Research Journal of Agricultural Science 49(4): 135-141
●	Kenis M., Nacambo S., Leuthardt F. L. G., Di Domenico F., Haye T. (2013). The box tree moth, Cydalima perspectalis, in Europe: horticultural pest or environmental disaster? Aliens 33: 38-41
●	Walker F. (1859). List of the specimens of lepidopterous insects in the collection of the British Museum. Part XVIII - Pyralides. Printed by Edward Newman. London: 515

Abraxas grossulariata

Statut de protecţie:  NT  = taxon potențial amenințat în România Perioada de zbor: iunie-august (univoltină) Anvergura aripilor: 34-43 mm Faţa superioară a aripilor: aripile anterioane au colorit alb, uneori palid alb-gălbui înspre bază, cu desene negre formate din şase şiruri de pete mai mult sau mai puţin întrerupte (primul şi al doilea, în zona bazală, puţin fragmentate, încadrează o zonă galben-portocalie; în zona discală, al treilea rând este format din puncte distanţate, cele dinspre abdomen şi cele din zona mediană mai mici, cele dinspre exterior mult mai mari şi alipite; rândurile al patrulea şi al cincilea, în zona postdiscală, formate din numeroase puncte alipite pe anumite porţiuni, încadrează o bandă sinuoasă de culoare galben-portocalie; al şaselea, marginal, format din pete mari, care uneori sunt alipite); aripile posterioare, albicioase, cu desene negre care sunt formate din trei şiruri de pete distanţate (primul, în zona discală, format din câteva puncte; al doilea, în zona postdiscală, format din puncte uneori alipite; al treilea, marginal, format din pete mari, uneori alipite) Faţa inferioară a aripilor: este asemănătoare cu faţa superioară, dar lipsesc benzile galben-portocalii Alte caracteristici: abdomenul, cu colorit palid portocaliu, are şiruri transversale de puncte negre (unul dorsal, format din pete mai mari; câte unul pe flancuri, format din pete oarecum circulare; două pe partea inferioară, format din pete alungite); aripile au pe margine franjuri albicioşi cu zone negricioase; antenele sunt negre, filiforme; tibiile picioarelor posterioare au doi spini Comportament: adulţii sunt activi mai ales în timpul nopţii, fiind atraşi de lumina artificială Strategii de reproducere: femela depune până la 200 de ouă, în grupuri, pe faţa inferioară a frunzelor, de-a lungul nervurilor; femelele sunt organisme heterozigote în privinţa coloritului (forma lacticolor, întâlnită numai la femele, are desenele negre de pe aripi mult mai difuze) şi tipul de ouă pe care le depune (ouă care moştenesc genele formei grossulariata şi ouă care moştenesc caracterele genetice ale formei mutante lacticolor) Habitat: pădure umede de foioase, păduri de luncă

---

---

Omida

Lungimea corpului: 30 de mm în ultimul stadiu Aspectul corpului: în ultimul stadiu, are colorit crem-albicios, cu şiruri longitudinale de pete negre şi o bandă galben-portocalie pe flancuri; capul şi picioarele sunt negre Plante-gazdă: omizile se hrănesc, în perioada (aprilie)mai-iunie, pe muguri, frunze şi flori de Euonymus europaeus, Crataegus, Prunus spinosa, Ribes, Corylus avellana etc. Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece într-un adăpost din mătase pe care şi-l face sub frunzele uscate de pe sol Paraziţi: omizile sunt parazitate de larve de diptere Tachinidae, viespi Ichneumonidae Importanţă: omizile pot produce uneori pagube importante plantaţiilor de arbori fructiferi (prun Prunus domestica, cais Prunus armeniaca, piersic Prunus persica) şi arbuşti fructiferi (agriş Ribes uva-crispa, coacăz negru Ribes nigrum)

---

  Referinţe:

●	Abulfaz A., Aliyev O. (1999). Fauna of the Subfamily Ichneumoninae (Hymenoptera, Ichneumonidae) of Azerbaijan With New Records. Turkish Journal of Zoology 23: 1-12
●	Gómez de Aizpúrua C. (1987). Biología y morfología de las orugas: Geometridae. Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación, Dirección General de la Producción Agraria, Subdirección General de Sanidad Vegetal: 77-82
●	Herting B. (2017). A critical revision of host records of Palearctic Tachinidae (Diptera) until 1937. Stuttgarter Beiträge zur Naturkunde A, Neue Serie 10: 41-173
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 525
●	MacBride E. W. (1916). The Study of Heredity (Part III). The Eugenics Review 8(3): 218-262
●	Onslow H. (1921). The inheritance of wing-colour in lepidoptera. V. Melanism in Abraxas grossulariata (var. varleyata, porritt). Journal of Genetics 11(2): 123-139
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 99
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 109

Colobochyla salicalis

Perioada de zbor: mai-iulie (univoltină) Anvergura aripilor: 26-30 mm Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare cu colorit crem-cenuşiu, stropite cu o multitudine de solzi maronii, au desene (trei linii drepte transversale, brun-roşiatice, conturate fiecare de câte o linie subţire crem-portocalie, iar cea de-a treia, cea post-discală, începe chiar din vârful aripii), un şir marginal de puncte mici negre (uneori difuze), franjuri alb-cenuşii pe margine; aripile posterioare sunt gri-maronii, mai închise la culoare pe margine Alte caracteristici: atunci când se odihneşte, aripile strânse au forma literei delta "Δ" Specii asemănătoare: • Laspeyria flexula, la care aripile au două linii subţiri transversale, palid gălbui, conturate cu maroniu, brusc curbate înspre margine • Scotopteryx mucronata, la care aripile au trei linii maronii transversale şi o linie scurtă, în zona discală Comportament: adulţii sunt activi în amurg şi noaptea, fiind atraşi de lumina artificială; ziua se odihnesc în vegetaţia joasă de la marginea pădurilor Habitat: păduri umede, păduri de luncă; rarişti, luminişuri, tăieturi

---

---

omida

Lungimea corpului: 35 de mm în ultimul stadiu Aspectul corpului: este verzui cu o linie dorsală de un verde închis; capul are colorit mai deschis decât corpul Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe muguri tineri de Populus tremula, Salix caprea

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Rossi P. (1790). Fauna Etrusca sistens insecta quae in povinciis Florentina et Pisana praesertim collegit Petrus Rossius. Tomus Primus. Liburni. Typis Thomae Masi & Sociorum: 198
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 101
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 140-141

Gandaritis pyraliata

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: (mai) iunie-august (septembrie) (univoltină) Anvergura aripilor: 28-35 mm Faţa superioară a aripilor: aripile anterioane au colorit crem-albicios, crem-gălbui, cu două, cu trei sau cu patru benzi transversale maronii, neregulate, în zig-zag, uneori întrerupte, mai mult sau mai puţin difuze (a patra bandă, cea post-mediană, întreruptă, formată din pete maronii, este adesea difuză sau absentă), cu marginile uşor ondulate, cu franjuri terminali brun-negricioşi; aripile posterioare, cu colorit palid gălbui, crem-gălbui, au desene maronii (o dungă mediană transversală, neregulată, uneori foarte difuză sau absentă; un punct în celula discală) Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au o bandă marginală maronie, cu lăţime variabilă, ce porneşte din vârful aripii Alte caracteristici: aripile anterioare au vârful uşor ascuţit Specii asemănătoare: • Eulithis mellinata, la care liniile maronii care traversează aripile, încadrează două benzi late maronii; franjurii albicioşi marginali au din loc în loc puncte maronii Comportament: adulţii sunt activi la asfinţit şi noaptea, fiind atraşi de lumina artificială; ziua se odihnesc în vegetaţia joasă din luminişurile pădurilor, într-o poziţie caracteristică (aripile anterioare suprapuse peste cele posterioare, întinse la 90° faţă de corp, vârful abdomenului uşor curbat în sus) Habitat: margini de pădure, luminişuri, rarişti de pădure

---

---

Omida

Lungimea corpului: 26 de mm în ultimul stadiu Aspectul corpului: este verzui cu o linie dorsală de un verde închis şi o linie subţire albicioasă pe flancuri Plante-gazdă: diferite specii de Galium

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Choi S.-W. (2001). Phylogeny of Eulithis Hübner and Related Genera (Lepidoptera: Geometridae), with an Implication of Wing Pattern Evolution. American Museum Novitates 3318: 1-37
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Fabricius J. C. (1787). Mantissa insectorum sistens species nuper detectas adiectis synonymis, observationibus, descriptionibus, emendationibus. Tomus II. Hafniæ, Impensis Christ. Gottl. Proft: 201
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 99-100

Polyommatus (Cyaniris) semiargus

Mazarine blue

Lycaena semiargus Rottemburg 1775, Papilio semiargus Rottemburg 1775

Familia: Lycaenidae Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România Perioada de zbor: mai-iunie, august-septembrie (uni-, bi- sau trivoltină) Anvergura aripilor: 24-34 mm (masculul este puţin mai mare decât femela) Habitat: pajişti montane umede de la marginea pădurilor Comportament: pe vreme însorită, adulţii pot fi văzuţi în vegetaţia joasă, cu aripile întinse, încălzindu-se la soare

Faţa superioară a aripilor: prezintă dimorfism sexual: masculul: are aripile albastru-azurii, mai închise înspre margine şi cu nuanţe mai vii la bază, conturate cu o linie marginală neagră; nervurile bine conturate cu negru; femela: are colorit uniform maroniu, brun-ruginiu, cu o zonă marginală ce uneori capătă nuanţe verzui în lumina soarelui; nervurile sunt mai puţin evidente Alte caracteristici: faţa inferioară a aripilor posterioare, în zona bazală, albăstrui atât la ambele sexe; toate aripile cu franjuri albi, neîntrerupţi de linii sau zone întunecate

Specii similare: Polyommatus (Polyommatus) icarus, la care banda marginală albă de franjuri a masculului este întreruptă din loc în loc de linii negre, iar femela are o bandă submarginală formată din lunule portocaliu-roşiatice; Cupido (Cupido) minimus, la care anvergura aripilor este mai mică (18-27 mm), iar aripile sunt brun închis la ambele sexe Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Fabaceae

Faţa inferioară a aripilor: este cenuşiu-argintie la mascul, gri-maronie la femelă, cu desene negre (8 puncte postdiscale mici negre, cu un inel alb în jur; un punct postbazal negru cu un inel alb în jur, mai mic, uneori foarte vag; 2 pete discale alungite, alipite, negre, conturate cu alb) Strategii de reproducere: femela depune câte un singur ou pe florile plantelor-gazdă

►masculul

►femela

►cuplul

►omida

Aspectul corpului: are colorit verde-gălbui, cu numeroase puncte întunecate; este acoperit cu peri scurţi, albicioşi Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe diferite specii de Fabaceae (Trifolium, Anthyllis, Vicia cracca, Melilotus etc.) Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 306
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 125

Tortrix viridana

Perioada de zbor: mai-iunie(iulie) (univoltină) Anvergura aripilor: 18-25 mm Identificare: aripile anterioare sunt palid verzui, verde aprins, palid verzui murdar, uneori gălbui murdar, cu o linie costală îngustă albă Specii asemănătoare: Earias clorana, la care aripile anterioare sunt verzui, cu o dungă costală crem-albicioasă; populează fitocenozele cu sălcii (Salix) Habitat: păduri de foioase

---

---

Cuplul

Parnassius (Driopa) mnemosyne

Subspecii: în România există subspeciile: • Parnassius mnemosyne distincta • Parnassius mnemosyne transsylvanica • Parnassius mnemosyne wagneri Statut de protecţie:  NT  = taxoni potențial amenințați în România Perioada de zbor: univoltină: mai-iulie (august) Anvergura aripilor: 50-60 (70) mm; femela este mai mare decât masculul Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit albicios, cu o bandă, lată transparentă pe margine, două pete negre în celulă (una în zona centrală, cealaltă înspre margine) şi o ploaie de solzi negri în zona costală; aripile posterioare sunt albicioase, gri-negricioase în apropierea abdomenului, uneori cu pete negre în treimea bazală; nervurile tuturor aripilor sunt conturate mai mult sau mai puţin discret cu negru Faţa inferioară a aripilor: este asemănătoare cu faţa superioară Alte caracteristici: corpul negru, cu peri deşi, are un şir de pete gălbui pe flancuri; femela se diferenţiază de mascul prin anvergura aripilor mai mare şi prin prezenţa unui smoc de peri galben-maronii în spatele capului, care este albicios la mascul Specii asemănătoare: • Aporia crataegi, la care nervurile aripilor sunt mai evident conturate cu negru; aripile albe sunt lipsite de pete negre Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc, pe vreme însorită şi călduroasă, cu nectarul florilor de Lychnis flos-cuculi, Viola tricolor, Symphytum officinale, Rubus etc. Comportament: specie diurnă, activă în zilele însorite şi călduroase; pe vreme rece, adulţii stau ascunşi în vegetaţia joasă, aproape de sol, dar pot fi văzuţi odihnindu-se la înălţime printre frunzele arbuştilor Strategii de reproducere: după împerechere, masculul secretă o structură chitinoasă (sphragis), care are rolul de a proteja deschiderea genitală a femelei şi a preveni astfel posibilitatea altor masculi de a se împerechea cu ea; femela depune ouăle solitar pe tulpini uscate, frunze de iarbă aflate în vecinătatea plantelor-gazdă Habitat: păduri umede de foioase, păduri de luncă (în luminişuri, rarişti)

---

Parnassius mnemosyne wagneri - masculul

---

Parnassius mnemosyne wagneri - femela

---

Parnassius mnemosyne wagneri - femela (sphragis-ul)

---

Omida

Aspectul corpului: are colorit negricios, cu un şir de pete gălbui pe flancuri Plante-gazdă: omizile monofage, se hrănesc pe vreme însorită pe Corydalis solida

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2008). Endemits and rare species in the lepidoptera collection of the Museum of Dacian and Roman Civilisation (Hunedoara County, Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 24: 130-138
●	Burnaz S. (2009). Macrolepidoptera species characteristic for the montane, subalpine and alpine levels of the massifs situated in Hunedoara county (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 25: 145-152
●	Corduneanu C. (2011). Protected lepidopteran species (Insecta: Lepidoptera) in North-East of Romania. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 54(1): 115-123
●	Iorgu I. Ş. (eds.) (2015). Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. 69-70
●	Kukuła K., Okarma H., Pawłowski J., Perzanovski K., Ruzicka T., Sandor J., Stanova V., Tasenkevish L., Vlasin M. (2003). Carpathian List of Endangered Species. WWF, Institute of Nature Conservation, Polish Acadeny of Sciences. Viena-Krakow: 1-64
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 465
●	Moise C. (2011). The Protected Species of Lepidoptera in the Oak Forest "Dumbrava Sibiului", Romania. Bulletin UASVM Agriculture 68(1): 216-223
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 69
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 110
●	Vlašánek P., Bartoňová A., Marec F., Konvička M. (2017). Elusive Parnassius mnemosyne (Linnaeus, 1758) larvae habitat selection, sex determination and sex ratio (Lepidoptera: Papilionidae). SHILAP Revista de Lepidopterología 45(180): 561-569
●	Vlašánek P., Konvička M. (2009). Sphragis in Parnassius mnemosyne (Lepidoptera: Papilionidae): male-derived insemination plugs loose efficiency with progress of female flight. Behavioral Ecology and Sociobiology 59: 455-459
●	* * * DIRECTIVA CONSILIULUI 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15(02): 109-152
●	* * * Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monitorul Oficial al României nr. 442 din 29 iunie 2007