Euplocamus anthracinalis

Euplocamus anthracinalis

Phalaena anthracinalis Scopoli 1763, Tinea anthracinella Denis & Schiffermüller 1775

Familia: Tineidae Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România Perioada de zbor: mai-august Anvergura aripilor: 25-33 mm Habitat: păduri umede de foioase, păduri rare luminoase, margini umbrite de pădure (Fagus, Quercus, Crataegus) Comportament: adulţii sunt activi în timpul zilei, de obicei pe vreme însorită; se odihnește pe trunchiurile arborilor, tulpinile plantelor erbacee, frunzele arbuștilor

Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare negre, cu 7-9 pete mari, câteva puncte mici albe (prezente mai ales în partea posterioară) şi două pete mici, portocaliu-maronii, la bază; aripile posterioare uniform negricioase, cu o dungă marginală albă subţire și franjuri lungi negricioşi pe marginea posterioară cu benzi succesive albicioase Alte caracteristici: toracele pe partea dorsală cu un smoc de peri negri, erecţi; capul portocaliu-maroniu; picioarele negre, cu zone inelare alternante albe; antenele sunt filiforme la femelă şi pectinate la mascul

►femela

►masculul

►camuflajul

►omida

Aspectul corpului: are colorit galben, cu capul şi gâtul maroniu Surse de hrană: omizile se hrănesc cu lemnul în descompunere al buturugilor de foioase sau cu ciupercile care se dezvoltă pe trunchiurile putrede Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă

Referinţe:
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănoiu I.M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 76

Erebia medusa

Familia : Nymphalidae Statut de periclitare :  NT  = taxon potențial amenințat în România Perioada de zbor : mai-august (univoltină) Anvergura aripilor : 32-40 mm Identificare : aripile au colorit maroniu închis, cu o bandă post-discală portocalie la mascul, galbenă la femelă, ce include 5 oceli negri pe aripile anterioare şi câte 4 (uneori 3, 5, 6) oceli negri pe aripile posterioare; numărul şi forma ocelilor sunt foarte variabile, cei mai mulţi având centrul alb; primii doi oceli din apexul aripilor anterioare sunt de obicei alipiţi, având, împreună cu al patrulea ocel, cea mai mare dimensiune; pe aripile posterioare, de cele mai multe ori, ocelul din apex şi cel de la bază sunt reduşi la un punct foarte mic negru înconjurat de un inel portocaliu; la femelă, banda post-discală este mai lată Habitat : pajişti florale umede, zone cu desişuri din apropierea pădurilor, habitate mlăştinoase Comportament : adulţii au un zbor cu bătăi foarte slabe din aripi Hrana adulţilor : nectarul florilor de Cirsium, Carduus, Centaurea etc.; masculii absorb adesea minerale din solurile umede, bălegarele de ovine

---

Masculul

---

Femela

---

Depunerea ouălelor

---

Surse de hrană

---

Hrana omizilor : omizile se hrănesc, la lăsarea întunericului, pe Festuca, Poa annua, Lolium, Setaria, Bromus erectus, Panicum, Carex Stadiul de iernare : traversează anotimpul rece în stadiul de omidă, aproape de sol, printre ierburi, putând chiar rămâne îngropată sub zăpadă timp de câteva luni

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2009). Macrolepidoptera species characteristic for the montane, subalpine and alpine levels of the massifs situated in Hunedoara county (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 25: 145-152
●	Chimişliu C. (2011). New data regarding the diversity of the Satyrinae subfamily (Insecta: Lepidoptera: Nymphalidae) from the Oltenia fauna, Romania. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 27(2): 85-95
●	Rákosy L. (1997). Die endemischen Lepidopteren Rumäniens. Entomologica Romanica 2: 59-81
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 532
●	Stănescu M., Ruşti D. (1997). New data concerning lepidoptera (Insecta) of Maramureş (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 37: 89-111
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 175
●	Török S.-C., Cuzepan G. (2013). Endemic Macrolepidoptera Subspecies in the Natural History Museum Collections from Sibiu (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 56(1): 65-80

Gonepteryx rhamni

Statut de protecţie: specie nepericlitată Perioada de zbor: univoltină: activă în perioada aprilie-octombrie; pe vreme călduroasă şi cu soare, adulţii sunt activi şi în anotimpul rece Anvergura aripilor: 52-60 mm Faţa superioară a aripilor: este galben-sulfurie la mascul, alb-verzuie la femelă, cu câte un punct portocaliu în zona mediană, care este mai mare pe aripile posterioare Faţa inferioară a aripilor: la mascul este de un galben foarte deschis, cu punctele aripilor de un roşu închis, iar la femelă palid verzui Alte caracteristici: aripile sunt ascuţite la vârf; corpul negru dorsal, este acoperit cu peri fini, mătăsoşi, albi, galben ventral; picioarele sunt galbene; antenele roşcate; partea anterioară a capului şi toracele, cu o tentă slab rozie; au fost semnalate cazuri de ginandromorfie bilaterală Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Cirsium, Hyacinthoides non-scriptus, Lychnis flos-cuculi, Stachys officinalis, Ajuga reptans, Carduus, Silene dioica, Pulicaria dysenterica, Origanum vulgare, Carlina vulgaris, Prunella vulgaris, Succisa pratensis, Primula veris, Taraxacum, Centaurea cyanus, Vicia, Rosa canina, Crataegus monogyna Comportament: este cea mai longevivă specie de fluture în stadiul de adult (până la 11-13 luni); întotdeauna adulţii se odihnesc cu aripile închise Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de adult, la adăpostul frunzelor de Hedera, Ilex, Rubus, smocurilor de vegetaţie, grămezilor de crengi uscate Mecanisme de apărare: forma aripilor, coloritul, nervurile bine conturate, îi conferă un camuflaj perfect atunci când se odihneşte cu aripile strânse, asemănându-se perfect cu o frunză Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe ramuri tinere şi frunze de Rhamnus Habitat: liziera pădurilor de foioase, tufărişuri, zone ierboase calcaroase, parcuri, grădini

---

Masculul

---

omida

Lungimea corpului: circa 22 mm Aspectul corpului: este verde deschis, dorsal cu numeroase puncte negre şi câte o linie palidă de-a lungul fiecărei laterale a corpului Plante-gazdă: omizile se hrănesc, în perioada mai-iulie, numai pe specii de Rhamnus (R. catharctica, R. frangula) Comportament: omizile au straniul obicei de a-şi ridica jumătatea frontală a corpului când se simt ameninţate Mecanisme de apărare: omizile sunt foarte bine camuflate pe faţa superioară a frunzelor Paraziţi: omizile sunt endoparazitate de specii de viespi Braconidae (Cotesia)

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 43-45
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 470
●	Nekrutenko Y. P. (1965). Three cases of gynandromorphism in Gonepteryx: an observation with ultraviolet rays. Journal of Research on the Lepidoptera 4(2): 103-108
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 180
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 105
●	van Swaay C., Cuttelod A., Collins S., Maes D., Munguira M. L., Šašić M., Settele J., Verovnik R., Verstrael T., Warren M., Wiemers M., Wynhoff I. (2010). European Red List of Butterflies. Council of Europe Publishing, Luxembourg

Boloria (Clossiana) dia

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: este activă în două sau trei generaţii anuale, în perioada (martie-aprilie) mai-septembrie(octombrie); este una dintre primele specii ale genului Boloria care zboară primăvara devreme Anvergura aripilor: 32-36 mm Faţa superioară a aripilor: portocaliu-roşcată, cu o ploaie de solzi maronii, înspre bază cu o linie submarginală de pete triunghiulare negre şi o linie de puncte post-discale negre bine conturate; aripile posterioare au la bază pete mari negre; uneori, petele negre de la baza aripilor sunt alipite formând zone negre bine conturate Faţa inferioară a aripilor: aripile posterioare au o dungă transversală caracteristică, cu tentă violet, o serie de pete mari albe, dintre care cea centrală alungită Alte caracteristici: aripile posterioare sunt foarte ascuţite înspre partea anterioară Specii asemănătoare: • Boloria (Clossiana) euphrosyne, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare şapte pete marginale argintii, conturate vag cu negru la interior, o pată argintie în mijloc, câteva pete palid gălbui la bază, o pată roşie-cărămizie în zona mediană uneori la interior cu un punct negru • Boloria (Boloria) titania, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare zone diferit colorate (albe, brun-roşcate, bej); jumătatea exterioară este violet-maronie, pe margine cu un şir de pete triunghiulare, înspre interior cu un rând de pete negricioase cu centrul alb • Boloria (Boloria) aquilonaris, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare o zonă roşie-ruginie în jumătatea bazală, urmată de un şir de pete albe conturate cu negru; în zona apicală există dungi portocalii sau palid gălbui cu margini întunecate; în zona marginală cu un şir de pete albe înconjurate de o linie roşie-ruginie • Boloria (Boloria) pales, care are faţa inferioară a aripilor posterioare brun-roşcată, cu aspect marmorat, o bandă discală de culoare galbenă, un şir de puncte mici şi negre, un şir de pete marginale albe cu contur întunecat Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Potentilla recta, Trifolium pratense, Linaria vulgaris, Ajuga reptans, Trifolium repens Comportament: adulţii au un zbor dezordonat, rapid, cu schimbări bruşte de direcţie Habitat: pajişti florale, fâneţe, păşuni uscate cu vegetaţie bogată, luminişurile pădurilor, marginea zonelor împădurite

---

---

Omida

Lungimea corpului: circa 22 mm Aspectul corpului: are corpul negru-maroniu, acoperit cu o serie de ţepi palid maronii, pete fine albe pe fiecare segment şi capul negru Plante-gazdă: omizile se hrănesc, în timpul zilei, pe diferite specii de Viola (V. tricolor, V. canina, V. reichenbachiana, V. odorata, V. hirta) Stadiul de iernare: îşi construieşte un cocon în care hibernează pe perioada iernii

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Linnaeus C. (1767). Systema naturæ. Tomus I. Pars II. Editio duodecima reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 785
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 376
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 126