miercuri, 29 octombrie 2014

Ematurga atomaria


Ematurga atomaria (male) DSC34839
Ematurga atomaria (female) DSC08899

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: mai-iunie (august) (univoltină)
Anvergura aripilor: 24-34 mm
Faţa superioară a aripilor: are colorit de fond destul de variabil, de la brun-gălbui până la maro închis, cenuşiu închis, albicios, cafeniu, cu benzi transversale şi pete ce-i conferă un aspect marmorat; pe aripile anterioare, de obicei, sunt prezente patru dungi transversale, pe cele posteriore trei, cu lăţimi variabile, care uneori pot lipsi şi pot fi înlocuite de şiruri de mici puncte
Alte caracteristici: toate aripile au la exterior franjuri crem-gălbui, cu zone alternante mai întunecate; masculii au antenele pectinate (cu aspect de pieptene); femelele au cel mai adesea colorit ocru-maroniu, cu o ploaie de solzi albicioşi
Specii asemănătoare:
Chiasmia clathrata, la care masculul nu are antenele pectinate; se odihneşte cu aripile ridicate deasupra corpului
Macaria carbonaria, care are aripile gri- negricioase, cu anvergură mai mică (23-25 mm) şi este activă la răsăritul soarelui
Erynnis tages, la care masculul nu are antenele pectinate
Pyrgus malvae, la care masculul nu are antenele pectinate
Comportament: adulţii sunt activi îndeosebi pe vreme însorită şi călduroasă; când vremea este mohorâtă, adulţii se ascund în vegetaţia joasă; de obicei, când se odihneşte îşi întinde aripile în plan orizontal
Stadiul de iernare: petrece anotimpul rece în stadiul de crisalidă, sub pământ
Strategii de reproducere: antenele pectinate ale masculilor, ajută la detectarea de la câteva sute de metri a feromonilor eliberaţi de femele; femela depune ouăle de formă alungită, de culoare verde până la roşu-gălbui, unul câte unul, pe frunzele plantelor- gazdă
Habitat: zone mlăştinoase, terenuri deschise împădurite, zone cu tufărişuri, pajişti, rarişti de pădure


  Masculul
Ematurga atomaria (male) DSC34842
Ematurga atomaria (male) DSC41629
Ematurga atomaria (male) DSC52802
Ematurga atomaria (male) DSC54174 Ematurga atomaria (male) DSC54300 Ematurga atomaria (male) DSC87015
Ematurga atomaria (male) DSC21749 Ematurga atomaria (male) DSC06354 Ematurga atomaria (male) DSC06145
Ematurga atomaria (male) DSC158056 Ematurga atomaria (male) DSC159495

  Femela
Ematurga atomaria (female) DSC106093
Ematurga atomaria (female) DSC110666
Ematurga atomaria (female) DSC172763

  Omida


Lungimea corpului: până la 30 mm
Aspectul corpului: are colorit variabil, brun- gălbui, cenuşiu, cenuşiu-purpuriu, pe flancuri cu dungi ondulate mai deschise la culoare
Plante-gazdă: omizile polifage, se hrănesc solitar pe frunze de Artemisia vulgaris, Erica, Cytisus scoparius, Epilobium angustifolium, Calluna vulgaris, Genista, Trifolium, Vaccinum myrtillus, Linaria vulgaris, Lotus etc.
Prădători: omizile sunt vânate de păsări


  Referinţe:
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 521
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Stănescu M., Ruşti D. (1997). New data concerning lepidoptera (Insecta) of Maramureş (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 37: 89-111
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 115
Székely L. (2012). The Macrolepidoptera (Insecta) of Central Dobrogea (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 55(1): 125-166
Vellau H., Sandre S.-L., Tammaru T. (2013). Effect of host species on larval growth differs between instars: The case of a geometrid moth (Lepidoptera: Geometridae). European Journal of Entomology 110(4): 599-604
Vellau H., Tammaru T. (2012). Larval crowding leads to unusual reaction norms for size and time at maturity in a geometrid moth (Lepidoptera: Geometridae). European Journal of Entomology 109: 181-186

luni, 27 octombrie 2014

Lomaspilis marginata


Lomaspilis marginata DSC37735
Lomaspilis marginata DSC37693

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: aprilie-iulie (august) (bivoltină)
Anvergura aripilor: 30-38 mm
Faţa superioară a aripilor: are colorit de fond alb-gălbui, cu o bandă marginală brun închis până la aproape neagră, ondulată, extrem de variabilă în ceea ce priveşte lăţimea; în zona mediană există o bandă, întreruptă, formată din pete negricioase neregulate ca formă; pe marginea anterioară a aripilor anterioare, sunt două pete mari, de aceeaşi culoare
Faţa inferioară a aripilor: este asemănătoare cu faţa superioară
Alte caracteristici: la masculi, dungile negre de pe marginile aripilor sunt mai late; uneori, la femele, banda mediană neagră poate lipsi; aripile posterioare au la exterior franjuri gri- negricioşi; pe marginea dinapoi a aripilor anterioare, franjurii sunt de culoare albă
Comportament: adulţii sunt activi mai ales în timpul nopţii şi sunt atraşi de lumină, dar pot fi văzuţi zburând şi în timpul zilei; întotdeauna se odihneşte cu aripile complet întinse
Stadiul de iernare: iernează în stadiul de crisalidă, în sol, stadiu în care poate petrece uneori până la patru ani
Strategii de reproducere: femela depune ouă verzi-gălbui, acoperite de nervuri hexagonale, cu aspect reticulat
Mecanisme de apărare: coloritul pestriţ al aripilor, conferă adulţilor un camuflaj destul de bun, lăsând prădătorilor impresia unor dejecţii de păsări
Habitat: habitate umede; pajişti, păduri, zone cu tufărişuri


Lomaspilis marginata DSC41789
Lomaspilis marginata DSC37695
Lomaspilis marginata DSC52772
Lomaspilis marginata DSC43056 Lomaspilis marginata DSC107533 Lomaspilis marginata DSC161388
Lomaspilis marginata DSC163771 Lomaspilis marginata DSC172414

  Omida


Aspectul corpului: are culoarea palid verzuie, cu dungi dorsale întunecate subţiri, o serie de pete inelare gălbui, o pată anală roşiatică
Plante-gazdă: omizile se hrănesc, în timpul nopţii, pe frunze de Populus, Salix, dar şi pe Betula, Corylus


  Referinţe:
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 527
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Stănescu M. (1997). New data concerning the Lepidoptera fauna of Southern Dobrogea Romania. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 39: 91-107
Stănescu M., Ruşti D. (1997). New data concerning lepidoptera (Insecta) of Maramureş (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 37: 89-111
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 114
Székely L. (2011). The Lepidoptera of Bucharest and its Surroundings (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 54(2): 461-512

luni, 20 octombrie 2014

Euclidia glyphica

Burnet companion moth
Phalaena glyphica Linnaeus 1758
Familia: Erebidae
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: zboară în două generații anuale (aprilie-iunie, iulie-septembrie)
Anvergura aripilor: 25-30 mm
Specii similare: Euclidia mi, la care petele orbiculare întunecate de pe aripile anterioare sunt conturate de o dungă cenușiu-albicioasă; Archiearis parthenias, la care banda terminală maronie de pe aripile posterioare este neregulat întreruptă de banda subterminală portocalie;

Boudinothiana notha, la care banda terminală maronie de pe aripile posterioare este continuă
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit brun-cafeniu, cu trei benzi transversale mai închise la culoare; aripile posterioare au culoare gălbuie sau gălbui-portocalie şi sunt traversate de dungi maronii
Faţa inferioară a aripilor: are culoarea de fond gălbui-portocalie
Alte caracteristici: adulţii ambelor sexe au colorit asemănător

Euclidia glyphica DSC37172

Euclidia glyphica DSC54165

Euclidia glyphica DSC52850

Habitat: zone împădurite deschise, pajişti florale, păşuni, margini de drumuri, luminișuri
Prădătorii: adulţii cad uneori pradă păianjenilor din familia Thomisidae, în momentul în care se aşează pe inflorescenţele plantelor pentru a se hrăni

Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul unei game variate de flori (Hieracium, Ranunculus, Anthemis, Trifolium repens, Trifolium pratense etc.)
Strategii de reproducere: femela depune ouă de culoare verde deschis

►forme aberante de culoare
Euclidia glyphica ab. DSC17393

Euclidia glyphica ab. DSC21437



Euclidia glyphica DSC53439

Euclidia glyphica DSC21591

Euclidia glyphica DSC54567
Euclidia glyphica DSC107576

Euclidia glyphica DSC54773

Euclidia glyphica DSC106127
Euclidia glyphica IMG20137

Euclidia glyphica DSC37053

Euclidia glyphica DSC10910
Euclidia glyphica DSC172737





►cuplul
Euclidia glyphica (couple) DSC79081





►omida
Lungimea corpului: 25-35 mm
Aspectul corpului: crem, cu dungi longitudinale brune, fiind complet lipsit de peri; capul este maroniu, cu benzi longitudinale de culoare mai deschisă, dispuse în lungul celor de pe corp
Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe diferite specii de plante erbacee (Lotus corniculatus, Medicago sativa, Hippocrepis comosa, Vicia cracca, Lathyrus pratensis, Trifolium pratense etc.)
Specii similare: Euclidia mi
Comportament: este o specie foarte sensibilă la vibraţii, lăsându-se să cadă la pământ la cea mai slabă atingere

Paraziții: omizile sunt parazitate de larvele unor viespi (Ammophila)

Referinţe:
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 510
Merzheevskaya O.I. (1998). Larvae of Owlet Moths (Noctuidae): Biology, Morphology, and Classification. Smithsonian Institution Libraries and National Science Foundation, Washington, D.C.: 299
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Székely L. (2003-2004). Contribuţii la cunoaşterea lepidopterelor din zona Vulcanilor Noroioşi (Berca, Judeţul Buzău). Bulletin of Entomological Information 14-15: 33-40

duminică, 5 octombrie 2014

Siona lineata

Black-veined moth
Geometra dealbaria Hübner 1799, Phalaena lineata Scopoli 1763, Siona dealbata Linnaeus 1767
Familia: Geometridae
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: mai-iunie (univoltină)
Anvergura aripilor: 35-45 mm
Specii similare: Aporia crataegi, căreia-i lipsesc franjurii albi de pe marginea exterioară a aripilor şi are anvergura aripilor mai mare (51-70 mm); Sitochroa palealis, ale cărei aripi anterioare sunt mai înguste, iar atunci când se odihneşte îşi ţine aripile strânse în lungul corpului şi are anvergura aripilor mai mică (26-34 mm)

Identificare: aripile crem la exemplarele tinere, ulterior din ce în ce mai albe, cu nervurile conturate cu negru, cu o linie marginală, subţire, neagră, mărginită cu franjuri albi la exterior; femelele au aripile puţin mai scurte şi mai ascuţite la vârf; masculii au abdomenul mai subţire şi curbat în sus la capăt
Comportament: adulţii sunt activi mai ales în amurg, dar zboară şi în timpul zilelor însorite; în timpul zilei, de obicei se odihnesc pe tulpinile plantelor erbacee înalte
Habitat: pajişti uscate, dealuri însorite, zone cu tufărişuri

Siona lineata IMG4018

Siona lineata DSC37007

►faţa superioară a aripilor
Siona lineata DSC37063

Siona lineata DSC36989

Siona lineata DSC37720
Siona lineata DSC172486

Siona lineata DSC54123

Siona lineata DSC36866
Siona lineata DSC54776





►faţa inferioară a aripilor
Siona lineata DSC36978

Siona lineata DSC36984

Siona lineata DSC37023
Siona lineata DSC37048

Siona lineata DSC36868

Siona lineata DSC113361

►hrana adulţilor
Siona lineata DSC37052

Siona lineata DSC37560



►depunerea ouălelor
Siona lineata female laying eggs DSC140081

Siona lineata female laying eggs DSC111466



►prădătorii
Siona lineata IMG10661





►omida
Aspectul corpului: brun-cenuşiu, cu o dungă întunecată de-a lungul spatelui şi dungi galbene pe flancuri
Plante-gazdă: diferite specii de plante erbacee, mai ales Origanum majorana, dar şi Galium verum, Centaurea nigra, Chrysanthemum vulgare, Dactylis glomerata, Salix aurita, Lotus corniculatus, Solidago virgaurea, Hypericum maculatum, Achillea millefolium, Vicia, Viburnum opulus etc.
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă, ascunsă adânc în smocurile de iarbă

Referinţe:
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Scopoli G. A. (1763). Entomologia Carniolica exhibens insecta Carnioliæ indigena et distributa in ordines, genera, species, varietates. Methodo Linnæana. Vindobonae. Vienna: Johann Thomas von Trattner: 218
Stănescu M., Ruşti D. (1997). New data concerning lepidoptera (Insecta) of Maramureş (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 37: 89-111
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 99
Székely L. (2011). The Lepidoptera of Bucharest and its Surroundings (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 54(2): 461-512
Székely L. (2012). The Macrolepidoptera (Insecta) of Central Dobrogea (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 55(1): 125-166