Deltote (Deltote) bankiana

Familia : Noctuidae Statut de periclitare : taxon nepericlitat în România Perioada de zbor : mai-iulie, uneori august (univoltină) Anvergura aripilor : 24-28 mm Identificare : aripile anterioare au colorit brun-oliv deschis, cenuşiu-oliv, maroniu-roşcat, cu desene albe (o dungă scurtă în zona costală; două dungi transversale oblice, paralele, înguste, cu margini neregulate; o linie transversală subţire, scurtă, în apex); aripile posterioare sunt crem-albicioase, stropite cu numeroşi solzi cenuşii, cu tentă maronie înspre margine; aripile au franjuri albi pe margine Habitat : pajişti umede, terenuri mlăştinoase Comportament : adulţii sunt activi atât ziua, cât şi în amurg sau timpul nopţii când sunt atraşi de lumina artificială

---

---

Aspectul corpului : are colorit verde deschis, cu o linie transversală albicioasă pe flancuri Hrana omizilor : omizile se hrănesc, în perioada (iulie)august-octombrie, pe diferite specii de Poaceae (Poa, Molinia, Carex, Cyperus)

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Fabricius J. C. (1775). Systema entomologiae, sistens insectorum classes, ordines, genera, species, adiectis synonymis, locis, descriptionibus, observationibus. Flensburgi et Lipsiæ. Officina Libraria Kortii: 645
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 66
●	Székely L. (2012). The Macrolepidoptera (Insecta) of Central Dobrogea (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 55(1): 125-166
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 146

Angerona prunaria

Orange moth

Ennomos prunaria Linnaeus 1758, Geometra corylaria Thunberg 1784, Phalaena prunaria Linnaeus 1758

Familia: Geometridae Statut de periclitare:  NT  = taxon potențial amenințat în România Perioada de zbor: mai-iulie (august) Anvergura aripilor: 35-45 (56) mm (femela este mai mare decât masculul) Specii similare: Macaria brunneata, la care aripile anterioare galben-maronii, sunt străbătute de patru dungi difuze întunecate

Habitat: păduri umede de foioase (zone cu tufărişuri, liziere, rarişti) Faţa superioară a aripilor: aripile, cu colorit variabil, sunt străbătute de o multitudine de linii scurte, subţiri, brun-cenuşii; la mascul, există o dungă marginală maronie în vârful aripilor anterioare; ambele sexe au, în zona discală a aripilor anterioare, în apropierea porţiunii costale, câte o dungă transversală brun închis; pe margine, aripile au franjuri pătaţi din loc în loc cu negru

Alte caracteristici: în general, masculul are un colorit mai viu al aripilor (portocaliu), iar femela un colorit mai deschis (palid ocru-gălbui, bej-gălbui); antenele sunt bipectinate la mascul şi filiforme la femelă

Comportament: adulţii sunt activi în timpul nopţii, fiind atraşi de lumina artificială

►masculul

►femela

►femela - forma corylaria

►masculul - forma corylaria

►omida

Aspectul corpului: are colorit maroniu, pătat cu numeroase desene întunecate; are aspect de crenguţă uscată Surse de hrană: omizile consumă frunze de Vaccinium myrtillus, Prunus spinosa, Populus tremula, Lonicera xylosteum etc. Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă

Referinţe:
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 520
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 146
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 115

Atolmis rubricollis

Perioada de zbor: univoltină: mai-iulie Anvergura aripilor: 25-35 mm Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit uniform brun negricios, cele posterioare cenuşiu-maroniu Faţa inferioară a aripilor: are colorit similar cu al feţei superioare Alte caracteristici: antenele şi picioarele sunt negricioase; capul negru, are în partea dorsală o zonă, asemeni unui colier, roşu-portocalie; abdomenul are treimea apicală de culoare portocaliu-gălbuie Specii asemănătoare: • Odezia atrata, care are o linie subţire, albă, în apexul aripilor anterioare Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor (Scabiosa etc.) Comportament: adulţii sunt activi noaptea şi sunt atraşi de lumina artificială; uneori, pot fi văzuţi zburând şi în timpul zilei, pe vreme foarte călduroasă şi însorită Strategii de reproducere: femela depune ouăle în grupuri mici, în crăpăturile din scoarţa ramurilor Habitat: păduri umede de foioase (tufărişuri, lizieră, rarişti)

---

---

omida

Aspectul corpului: corpul este acoperit cu peri lungi, cenuşii Surse de hrană: omizile se hrănesc, în perioada august-octombrie, cu lichenii şi algele care cresc pe scoarţa arborilor Paraziţi: omizile sunt endoparazitate de specii de viespi Ichneumonidae

---

  Referinţe:

●	Abulfaz A., Aliyev O. (1999). Fauna of the Subfamily Ichneumoninae (Hymenoptera, Ichneumonidae) of Azerbaijan With New Records. Turkish Journal of Zoology 23: 1-12
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Coutin R. (2004). Chenilles mangeuses de lichens, de mousses et d'hépatiques. Insectes 133(2): 33-37
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 511
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 123

Limenitis populi

Statut de protecţie:  VU  = taxon vulnerabil în România Perioada de zbor: univoltină: mai-august Anvergura aripilor: 66-77 mm la mascul, 82-85 mm la femelă; este una dintre cele mai mari specii de fluturi din Europa Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit de fond brun închis, sunt traversate de o bandă formată din dungi albe conturate în partea dinapoi de un şir de pete portocalii (spre vârf) şi un alt şir de puncte albăstrui; aripile posterioare au margini neregulate, două linii marginale albastre, o bandă submarginală formată din lunule portocalii, o bandă mediană transversală albă, lată Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare sunt portocaliu-ruginii cu o bandă marginală palid albăstruie, un şir submarginal de lunule negre; aripile posterioare sunt tot portocaliu-ruginii, cu o bandă mediană albicioasă lată, un rând de pete negre în zona post-dicală, un şir submarginal de lunule negre, o bandă marginală palid albăstruie; zona bazală este alb-albăstruie Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare sunt portocaliu-ruginii cu o bandă marginală palid albăstruie, un şir submarginal de lunule negre; aripile posterioare sunt tot portocaliu-ruginii, cu o bandă mediană albicioasă lată, un rând de pete circulare negre în zona post-dicală, un şir submarginal de lunule negre, o bandă marginală palid albăstruie; zona bazală este alb-albăstruie Alte caracteristici: banda albă din zona post-discală este mult mai lată şi mai evident conturată la femelă; la mascul, aceasta este mai îngustă şi mai difuză, uneori putând chiar lipsi; corpul are colorit brun-negricios dorsal şi cenuşiu-albicios ventral Hrana adulţilor: adulţii nu consumă nectar, ci se hrănesc cu minerale şi săruri pe care le absorb din cadavre, excremente, sudoarea animalelor, seva arborilor, soluri umede Comportament: masculii au un zbor foarte rapid şi sunt foarte uşor de observat, în timp ce femelele rareori coboară pe sol (adesea dimineaţa devreme) preferând vârful copacilor; masculii manifestă comportament teritorial, patrulând şi supraveghindu-şi propriul teritoriu aflat în vârful arborilor Strategii de reproducere: femela depune ouăle unul câte unul, pe frunzele plantelor-gazdă Habitat: margini de pădure, drumuri forestiere, malul apelor curgătoare, păduri de foioase (Populus)

---

Masculul

---

Omida

Aspectul corpului: are colorit verde, brun-ruginiu, brun-violet, acoperit de protuberanţe; capul este brun-roşcat, pe flancuri cu colorit întunecat Plante-gazdă: se hrăneşte iniţial pe muguri, ulterior pe frunze de Populus tremula, Populus nigra Stadiul de iernare: în iulie-august, omizile îşi construiesc un cocon format prin îndoirea marginilor unei frunze (hibernacul), adăpost în care-şi petrec anotimpul rece

---

  Referinţe:

●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 112-115
●	Godart M. M., Duponchel M. P.-A.-J. (1849). Iconographie et histoire naturelle des chenilles our servir de complément à l'Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Tome premier (Diurnes). Germer Baillière, Paris: 162-164
●	Kukuła K., Okarma H., Pawłowski J., Perzanovski K., Ruzicka T., Sandor J., Stanova V., Tasenkevish L., Vlasin M. (2003). Carpathian List of Endangered Species. WWF, Institute of Nature Conservation, Polish Acadeny of Sciences. Viena-Krakow: 1-64
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 476
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 446
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 174
●	Török S.-C., Cuzepan G. (2013). Endemic Macrolepidoptera Subspecies in the Natural History Museum Collections from Sibiu (Romania). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 56(1): 65-80

Callophrys rubi

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: univoltină; martie-iunie(iulie-august) Anvergura aripilor: 26-33 mm Faţa superioară a aripilor: are colorit uniform maroniu, brun-oliv; pe aripile anterioare există câte o pată mai deschisă la culoare ce include solzi androconiali Faţa inferioară a aripilor: are colorit verde viu; în funcţie de unghiul din care este privită, poate căpăta colorit verde de măr, smarald, turcoaz; uneori, în zona post-discală, este prezent un şir de linii scurte albicioase; pe margine, este prezentă o linie subţire maronie Alte caracteristici: antenele au zone inelare succesive albe şi negre, iar vârful îngroşat are zona terminală galben-portocalie Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu nectarul florilor (Thymus etc.) Comportament: întotdeauna se odihnesc sau se hrănesc numai cu aripile închise; preferă să se odihnească printre funzele arbuştilor, în zonele cu tufărişuri Strategii de reproducere: femela depune câte un singur ou pe fiecare plantă-gazdă Mecanisme de apărare: coloritul verde aprins al aripilor, le conferă un camuflaj excelent Habitat: dealuri cu substrat calcaros, rarişti de pădure, pajişti din zona montană, cariere abandonate, margini de pădure

---

---

Omida

Aspectul corpului: are colorit verde-gălbui, cu şiruri de pete triunghiulare palid gălbui pe flancuri; este acoperit de peri Plante-gazdă: se hrăneşte pe muguri florali, flori sau frunze tinere de Rubus fruticosus, Vaccinum myrtillus, Cytisus scoparius etc.

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 206-207
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 483
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 214
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 125
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 70

Neptis rivularis

Statut de protecţie:  NT  = taxon potențial amenințat în România Perioada de zbor: univoltină; mai-iulie(august) Anvergura aripilor: 43-53 mm Faţa superioară a aripilor: aripile sunt alungite, cu colorit maroniu închis până la negricios; aripile posterioare sunt traversate de o singură bandă lată, albicioasă, caracteristică, ce este fragmentată de nervurile negricioase; aripile anterioare au desene albe (în zona subcostală o dungă subţire albă, care se întinde numai pe jumătatea bazală; în zona discală există o bandă albă formată din 7-8 macule alungite, dintre care 5 sunt condierabil mai mari decât celelalte) Faţa inferioară a aripilor: are aceleaşi desene ca pe faţa superioară, dar culoarea de fond este brun-roşcată Alte caracteristici: toate aripile au pe margine o linie întreruptă albă Specii asemănătoare: • Neptis sappho, care are două benzi albe, late pe aripile posterioare • Limenitis camilla, care are anvergura aripilor mai mare (60-65 mm) • Limenitis reducta, care are faţa superioară a aripilor cu irizaţii albăstrui • Araschnia levana f. prorsa, care are anvergura aripilor mai mică (30-42 mm); banda discală de pe aripile posterioare este mai îngustă Hrana adulţilor: adulţii ambelor sexe se hrănesc cu secreţiile dulci ale unor specii de afide; masculii absorb minerale şi nutrienţi din solurile umede; rareori pot fi văzuţi hrănindu-se cu nectarul florilor de Achillea, Eupatorium cannabinum, Sambucus racemosa Comportament: masculii pot fi văzuţi adesea zburând foarte rapid, aproape de sol, în căutarea unei femele; adulţii au obiceiul de a se încălzi la soare cu aripile larg deschise Strategii de reproducere: femela depune câte un singur ou pe fiecare plantă-gazdă, pe vârful frunzelor Mecanisme de apărare: adulţii sunt foarte suspicioşi, luându-şi zborul la cel mai mic semn de pericol Habitat: preferă vecinătatea zonelor împădurite umede, de foioase, din zona montană

---

---

Omida

Plante-gazdă: se hrăneşte pe Spiraea salicifolia, Spiraea chamaedryfolia, Filipendula ulmaria, Aruncus dioicus Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă, într-un adăpost cilindric format prin răsucirea vârfului frunzelor

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 119-120
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Scopoli G. A. (1763). Entomologia Carniolica exhibens insecta Carnioliæ indigena et distributa in ordines, genera, species, varietates. Methodo Linnæana. Vindobonae. Vienna: Johann Thomas von Trattner: 165
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 454
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 174