sâmbătă, 30 iunie 2018

Colobochyla salicalis


Colobochyla salicalis DSC134940
Colobochyla salicalis DSC134396

Perioada de zbor: mai-iulie (univoltină)
Anvergura aripilor: 26-30 mm
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare cu colorit crem-cenuşiu, stropite cu o multitudine de solzi maronii, au desene (trei linii drepte transversale, brun-roşiatice, conturate fiecare de câte o linie subţire crem-portocalie, iar cea de-a treia, cea post-discală, începe chiar din vârful aripii), un şir marginal de puncte mici negre (uneori difuze), franjuri alb-cenuşii pe margine; aripile posterioare sunt gri-maronii, mai închise la culoare pe margine
Alte caracteristici: atunci când se odihneşte, aripile strânse au forma literei delta "Δ"
Specii asemănătoare:
Laspeyria flexula, la care aripile au două linii subţiri transversale, palid gălbui, conturate cu maroniu, brusc curbate înspre margine
Scotopteryx mucronata, la care aripile au trei linii maronii transversale şi o linie scurtă, în zona discală
Comportament: adulţii sunt activi în amurg şi noaptea, fiind atraşi de lumina artificială; ziua se odihnesc în vegetaţia joasă de la marginea pădurilor
Habitat: păduri umede, păduri de luncă; rarişti, luminişuri, tăieturi


Colobochyla salicalis DSC134401
Colobochyla salicalis DSC171579
Colobochyla salicalis DSC172768
Colobochyla salicalis DSC173602


omida


Lungimea corpului: 35 de mm în ultimul stadiu
Aspectul corpului: este verzui cu o linie dorsală de un verde închis; capul are colorit mai deschis decât corpul
Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe muguri tineri de Populus tremula, Salix caprea


  Referinţe:
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Rossi P. (1790). Fauna Etrusca sistens insecta quae in povinciis Florentina et Pisana praesertim collegit Petrus Rossius. Tomus Primus. Liburni. Typis Thomae Masi & Sociorum: 198
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 101
Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 140-141

Gandaritis pyraliata


Gandaritis pyraliata DSC90570
Gandaritis pyraliata DSC140906

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: (mai) iunie-august (septembrie) (univoltină)
Anvergura aripilor: 28-35 mm
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioane au colorit crem-albicios, crem-gălbui, cu două, cu trei sau cu patru benzi transversale maronii, neregulate, în zig-zag, uneori întrerupte, mai mult sau mai puţin difuze (a patra bandă, cea post-mediană, întreruptă, formată din pete maronii, este adesea difuză sau absentă), cu marginile uşor ondulate, cu franjuri terminali brun-negricioşi; aripile posterioare, cu colorit palid gălbui, crem-gălbui, au desene maronii (o dungă mediană transversală, neregulată, uneori foarte difuză sau absentă; un punct în celula discală)
Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au o bandă marginală maronie, cu lăţime variabilă, ce porneşte din vârful aripii
Alte caracteristici: aripile anterioare au vârful uşor ascuţit
Specii asemănătoare:
Eulithis mellinata, la care liniile maronii care traversează aripile, încadrează două benzi late maronii; franjurii albicioşi marginali au din loc în loc puncte maronii
Comportament: adulţii sunt activi la asfinţit şi noaptea, fiind atraşi de lumina artificială; ziua se odihnesc în vegetaţia joasă din luminişurile pădurilor, într-o poziţie caracteristică (aripile anterioare suprapuse peste cele posterioare, întinse la 90° faţă de corp, vârful abdomenului uşor curbat în sus)
Habitat: margini de pădure, luminişuri, rarişti de pădure


Gandaritis pyraliata DSC114758
Gandaritis pyraliata DSC114666
Gandaritis pyraliata DSC140887
Gandaritis pyraliata DSC114364 Gandaritis pyraliata DSC140789 Gandaritis pyraliata DSC161321

  Omida

Lungimea corpului: 26 de mm în ultimul stadiu
Aspectul corpului: este verzui cu o linie dorsală de un verde închis şi o linie subţire albicioasă pe flancuri
Plante-gazdă: diferite specii de Galium


  Referinţe:
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Choi S.-W. (2001). Phylogeny of Eulithis Hübner and Related Genera (Lepidoptera: Geometridae), with an Implication of Wing Pattern Evolution. American Museum Novitates 3318: 1-37
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Fabricius J. C. (1787). Mantissa insectorum sistens species nuper detectas adiectis synonymis, observationibus, descriptionibus, emendationibus. Tomus II. Hafniæ, Impensis Christ. Gottl. Proft: 201
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 99-100

luni, 11 iunie 2018

Polyommatus (Cyaniris) semiargus

Mazarine blue
Lycaena semiargus Rottemburg 1775, Papilio semiargus Rottemburg 1775
Familia: Lycaenidae
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: mai-iunie, august-septembrie (uni-, bi- sau trivoltină)
Anvergura aripilor: 24-34 mm (masculul este puţin mai mare decât femela)
Habitat: pajişti montane umede de la marginea pădurilor
Comportament: pe vreme însorită, adulţii pot fi văzuţi în vegetaţia joasă, cu aripile întinse, încălzindu-se la soare

Faţa superioară a aripilor: prezintă dimorfism sexual: masculul: are aripile albastru-azurii, mai închise înspre margine şi cu nuanţe mai vii la bază, conturate cu o linie marginală neagră; nervurile bine conturate cu negru; femela: are colorit uniform maroniu, brun-ruginiu, cu o zonă marginală ce uneori capătă nuanţe verzui în lumina soarelui; nervurile sunt mai puţin evidente
Alte caracteristici: faţa inferioară a aripilor posterioare, în zona bazală, albăstrui atât la ambele sexe; toate aripile cu franjuri albi, neîntrerupţi de linii sau zone întunecate

Polyommatus (Cyaniris) semiargus (male) DSC139365

Polyommatus (Cyaniris) semiargus (female) DSC139377

Specii similare: Polyommatus (Polyommatus) icarus, la care banda marginală albă de franjuri a masculului este întreruptă din loc în loc de linii negre, iar femela are o bandă submarginală formată din lunule portocaliu-roşiatice; Cupido (Cupido) minimus, la care anvergura aripilor este mai mică (18-27 mm), iar aripile sunt brun închis la ambele sexe
Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Fabaceae

Faţa inferioară a aripilor: este cenuşiu-argintie la mascul, gri-maronie la femelă, cu desene negre (8 puncte postdiscale mici negre, cu un inel alb în jur; un punct postbazal negru cu un inel alb în jur, mai mic, uneori foarte vag; 2 pete discale alungite, alipite, negre, conturate cu alb)
Strategii de reproducere: femela depune câte un singur ou pe florile plantelor-gazdă

►masculul
Polyommatus (Cyaniris) semiargus (male) DSC139349

Polyommatus (Cyaniris) semiargus (male) DSC139354

Polyommatus (Cyaniris) semiargus (male) DSC139385
Polyommatus (Cyaniris) semiargus (male) IMG10638





►femela
Polyommatus (Cyaniris) semiargus (female) DSC139328





►cuplul
Polyommatus (Cyaniris) semiargus (couple) DSC139396

Polyommatus (Cyaniris) semiargus (couple) IMG10594



►omida
Aspectul corpului: are colorit verde-gălbui, cu numeroase puncte întunecate; este acoperit cu peri scurţi, albicioşi
Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe diferite specii de Fabaceae (Trifolium, Anthyllis, Vicia cracca, Melilotus etc.)
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă

Referinţe:
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 306
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 125