Parnassius (Driopa) mnemosyne

Subspecii: în România există subspeciile: • Parnassius mnemosyne distincta • Parnassius mnemosyne transsylvanica • Parnassius mnemosyne wagneri Statut de protecţie:  NT  = taxoni potențial amenințați în România Perioada de zbor: univoltină: mai-iulie (august) Anvergura aripilor: 50-60 (70) mm; femela este mai mare decât masculul Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit albicios, cu o bandă, lată transparentă pe margine, două pete negre în celulă (una în zona centrală, cealaltă înspre margine) şi o ploaie de solzi negri în zona costală; aripile posterioare sunt albicioase, gri-negricioase în apropierea abdomenului, uneori cu pete negre în treimea bazală; nervurile tuturor aripilor sunt conturate mai mult sau mai puţin discret cu negru Faţa inferioară a aripilor: este asemănătoare cu faţa superioară Alte caracteristici: corpul negru, cu peri deşi, are un şir de pete gălbui pe flancuri; femela se diferenţiază de mascul prin anvergura aripilor mai mare şi prin prezenţa unui smoc de peri galben-maronii în spatele capului, care este albicios la mascul Specii asemănătoare: • Aporia crataegi, la care nervurile aripilor sunt mai evident conturate cu negru; aripile albe sunt lipsite de pete negre Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc, pe vreme însorită şi călduroasă, cu nectarul florilor de Lychnis flos-cuculi, Viola tricolor, Symphytum officinale, Rubus etc. Comportament: specie diurnă, activă în zilele însorite şi călduroase; pe vreme rece, adulţii stau ascunşi în vegetaţia joasă, aproape de sol, dar pot fi văzuţi odihnindu-se la înălţime printre frunzele arbuştilor Strategii de reproducere: după împerechere, masculul secretă o structură chitinoasă (sphragis), care are rolul de a proteja deschiderea genitală a femelei şi a preveni astfel posibilitatea altor masculi de a se împerechea cu ea; femela depune ouăle solitar pe tulpini uscate, frunze de iarbă aflate în vecinătatea plantelor-gazdă Habitat: păduri umede de foioase, păduri de luncă (în luminişuri, rarişti)

---

Parnassius mnemosyne wagneri - masculul

---

Parnassius mnemosyne wagneri - femela

---

Parnassius mnemosyne wagneri - femela (sphragis-ul)

---

Omida

Aspectul corpului: are colorit negricios, cu un şir de pete gălbui pe flancuri Plante-gazdă: omizile monofage, se hrănesc pe vreme însorită pe Corydalis solida

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2008). Endemits and rare species in the lepidoptera collection of the Museum of Dacian and Roman Civilisation (Hunedoara County, Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 24: 130-138
●	Burnaz S. (2009). Macrolepidoptera species characteristic for the montane, subalpine and alpine levels of the massifs situated in Hunedoara county (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 25: 145-152
●	Corduneanu C. (2011). Protected lepidopteran species (Insecta: Lepidoptera) in North-East of Romania. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 54(1): 115-123
●	Iorgu I. Ş. (eds.) (2015). Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. 69-70
●	Kukuła K., Okarma H., Pawłowski J., Perzanovski K., Ruzicka T., Sandor J., Stanova V., Tasenkevish L., Vlasin M. (2003). Carpathian List of Endangered Species. WWF, Institute of Nature Conservation, Polish Acadeny of Sciences. Viena-Krakow: 1-64
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 465
●	Moise C. (2011). The Protected Species of Lepidoptera in the Oak Forest "Dumbrava Sibiului", Romania. Bulletin UASVM Agriculture 68(1): 216-223
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 69
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 110
●	Vlašánek P., Bartoňová A., Marec F., Konvička M. (2017). Elusive Parnassius mnemosyne (Linnaeus, 1758) larvae habitat selection, sex determination and sex ratio (Lepidoptera: Papilionidae). SHILAP Revista de Lepidopterología 45(180): 561-569
●	Vlašánek P., Konvička M. (2009). Sphragis in Parnassius mnemosyne (Lepidoptera: Papilionidae): male-derived insemination plugs loose efficiency with progress of female flight. Behavioral Ecology and Sociobiology 59: 455-459
●	* * * DIRECTIVA CONSILIULUI 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15(02): 109-152
●	* * * Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monitorul Oficial al României nr. 442 din 29 iunie 2007

Papilio (Papilio) machaon

Old World swallowtail

Papilio hippocrates Felder & Felder 1864, Papilio hookeri Gaonkar 1999, Papilio joanae Heitzman 1974

Familia: Papilionidae Statut de periclitare:  EN  = taxon periclitat în România Perioada de zbor: poate zbura în 1 până la 3 generaţii anuale, în perioada (martie) aprilie-mai (iunie), iulie-august (septembrie-octombrie) Anvergura aripilor: ♂ 60-80 mm, ♀ 60-90 mm (una dintre cele mai mari specii de fluturi de zi din România) Habitat: pajişti florale de la marginea pădurilor, grădini cu flori, rarişti de pădure, pajişti cu vegetaţie bogată, luncile, pante montane înierbate; frecvent în zonele montane

Comportament: specie diurnă, activă în zilele însorite şi călduroase; pe vreme rece sau cu ceaţă, adulţii pot fi găsiţi încălzindu-se printre ierburile uscate; adulţii au un zbor rapid, ramat şi adesea planat, uneori pe distanţe mari; masculii au un puternic comportament teritorial, supraveghindu-şi permanent teritoriul de la înălţime Hrana adulților: adulţii se hrănesc dimineaţa devreme şi după-amiaza târziu, cu nectarul florilor de Lychnis flos-cuculi, Silene dioica, Cirsium palustre, Prunus spinosa, Centaurea, Cirsium canum, Telekia speciosa etc.

Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare negre, cu un şir de 8 lunule pe margine, o serie de pete galbene mari în centru, 3 pete negre pe marginea anterioară, în jurul corpului cu o zonă mare întunecată cu solzi galbeni şi nervurile puternic conturate cu negru; aripile posterioare galbene, cu prelungiri lungi în formă de coadă, crestate pe margini, cu o bandă submarginală neagră ce include un şir de pete mari albastre, o pată circulară roşie, mare, conturată cu negru, un şir de 5 lunule galbene la margine, o zonă întunecată mică în jurul corpului

Faţa inferioară a aripilor: este de culoare palid gălbuie; nervurile sunt conturate cu negru Alte caracteristici: pe marginea posterioară a aripilor este o linie îngustă gălbuie; corpul palid gălbui, negru dorsal, cu o dungă subţire neagră pe laterale; antenele negre, uşor curbate la vârf Specii similare: Iphiclides podalirius, la care "cozile" aripilor posterioare sunt mai lungi; aripile anterioare au şase dungi transversale negre (trei lungi şi trei scurte), o bandă marginală neagră

►omida

Lungimea corpului: 32-41 mm Aspectul corpului: în primele stadii cu aspect de găinaţ de păsări, mai târziu verzi aprins cu dungi negre subţiri, întrerupte şi pete portocalii Prădătorii: omizile fac uneori parte din dieta unor păsări (Parus major), păianjeni (Enoplognatha ovata), ploşniţe (Picromerus bidens) Paraziţii: omizile sunt adesea parazitate de viespi din familia Ichneumonidae (Trogus lapidator)

Plante-gazdă: omizile se hrănesc solitar, mai ales pe Peucedanum palustre, uneori şi pe Foeniculum vulgare, Daucus carota, Angelica sylvestris, Ruta chalepensis etc.; preferă diferite specii de Apiaceae (Pastinaca sativa, Heracleum sphondylium, Anethum graveolens, Pimpinella saxifraga etc.), Achillea, Ranunculus acris, Artemisia

Mecanisme de apărare: omizile au înapoia capului o glandă (osmeteriu) în formă de "Y", care emană o substanţă galbenă, ce are miros dezagreabil, pentru a descuraja atacul păsărilor; se pare că, aspectul zebrat, verzui, cu dungi întrerupte negre şi puncte portocalii, constituie un colorit aposematic, de avertizare a eventualilor atacatori; coloritul gri-albicios din primele stadii, cu aspect de găinaţ, este de asemenea un colorit criptic menit a păcăli prădătorii

►primele stadii de dezvoltare

►ultimele stadii de dezvoltare

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Godart J.B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 38-40
●	Leslie A.J. (1990). Role of the osmeterial gland in swallowtail larvae (Papilionidae) in defense against an avian predator. Journal of the Lepidopterists' Society 44(4): 245-251
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 462
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 118
●	Shaw M.R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stancă-Moise C. (2006). Date privind prezenţa papilionidelor (Insecta Lepidoptera Papilionidae) în fauna pădurii 'Dumbrava Sibiului' în perioada 2001-2005. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 203-205
●	Stănoiu I.M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 69
●	Wiklund C., Friberg M. (2008). Enemy-free space and habitat-specific host specialization in a butterfly. Oecologia 157: 287-294

Iphiclides podalirius

Scarce swallowtail

Papilio flammeus Geoffroy 1785, Papilio podalirius Linnaeus 1758, Papilis podalirius Linnaeus 1758

Familia: Papilionidae Statut de periclitare:  VU  = taxon vulnerabil în România Perioada de zbor: poate zbura în 1 până la 3 generaţii anuale, în perioada mai-iunie, iulie-august (septembrie) Anvergura aripilor: ♂ 60-80 mm, ♀ 62-90 mm ("coadă-de-rândunică" este unul dintre cei mai mari şi mai frumoşi fluturi diurni din România) Habitat: livezi cu pomi fructiferi, pajişti florale, margini de drumuri, păduri de luncă, margini de pădure

Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare sunt albe sau palid gălbui, galben-aurii, cu o bandă marginală neagră, lată, ce include o dungă îngustă galbenă, 5 dungi transversale negre (2 dintre ele traversează întreaga aripă, celelelate 3 pe treimea anterioară); aripile posterioare sunt albe sau gălbui cu o prelungire foarte lungă, neagră, în formă de coadă, cu vârfurile galbene, marginile dinapoi crestate, în zona dinapoi cu o bandă neagră cu câteva lunule mari albastre, zona anală întunecată şi câte o pată albastră cu contur portocaliu

Hrana adulţilor: masculii absorb minerale din solurile umede, iar femelele se hrănesc cu nectarul florilor de Syringa, Prunus cerasus, Malus, Pyrus, Buddleja; adulţii ambelor sexe caută flori de Lamium purpureum, Vinca herbacea, Scabiosa columbaria, Cirsium canum, Knautia arvensis, Medicago sativa, Telekia speciosa, Carduus acanthoides, Verbascum thapsus, Sambucus ebulus, Dipsacus fullonum, Salvia pratensis, Mentha longifolia, Epilobium montanum, Aster amellus etc.

Faţa inferioară a aripilor: asemeni celei superioare Alte caracteristici: corpul este palid gălbui, cu câte o dungă fină pe flancuri şi negru dorsal; antenele negre, sunt curbate la vârf Comportament: adulţii au un zbor foarte puternic, putând parcurge distanţe mari Hrana adulților: am observat adesea exemplare adulte ce erau atacate, imediat ce-şi luau zborul, de către vrăbii (Passer domesticus), atrase ca un magnet de ocelii negri cu albastru la interior, mărginiţi de o pată roşie aprins

►adulţi cu aripile zdrenţuite de prădători

►omida

Aspectul corpului: la început negre cu o pată dorsală albă, ulterior verzi cu pete gălbui Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe frunze de Rosaceae (Prunus spinosa, P. machaleb, P. padus, P. cerasus, P. avium, P. persica, Sorbus aucuparia, Sorbus domestica, Amygdalus communis, Crataegus oxyacantha), Berberis vulgaris, Corylus avelana, Betula pendula etc. Mecanisme de apărare: omizile sedentare îşi petrec o mare parte a timpului în interiorul unui adăpost de mătase Paraziții: larvele unor diptere Tachinidae

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Kukuła K., Okarma H., Pawłowski J., Perzanovski K., Ruzicka T., Sandor J., Stanova V., Tasenkevish L., Vlasin M. (2003). Carpathian List of Endangered Species. WWF, Institute of Nature Conservation, Polish Acadeny of Sciences. Viena-Krakow: 1-64
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 463
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 116
●	Shaw M.R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stefanescu C. (2004). Seasonal change in pupation behaviour and pupal mortality in a swallowtail butterfly. Animal Biodiversity and Conservation 27.2: 25-36
●	Stefanescu C., Jubany J., Dantart J (2006). Egg–laying by the butterfly Iphiclides podalirius (Lepidoptera, Papilionidae) on alien plants: a broadening of host range or oviposition mistake?. Animal Biodiversity and Conservation 29.1: 83-90
●	Stănoiu I.M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 69
●	von der Dunk K. (1996). Ein anormaler Segelfalter Iphiclides podalirius L. (Lep., Papilionidae). Galathea, Berichte des Kreises Nürnberger Entomologen 12/4: 123-125