Subspecii: în România există subspeciile:
• Parnassius mnemosyne distincta
• Parnassius mnemosyne transsylvanica
• Parnassius mnemosyne wagneri
Statut de protecţie: NT = taxoni potențial amenințați în România
Perioada de zbor: univoltină: mai-iulie (august)
Anvergura aripilor: 50-60 (70) mm; femela este mai mare decât masculul
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit albicios, cu o bandă, lată transparentă pe margine, două pete negre în celulă (una în zona centrală, cealaltă înspre margine) şi o ploaie de solzi negri în zona costală; aripile posterioare sunt albicioase, gri-negricioase în apropierea abdomenului, uneori cu pete negre în treimea bazală; nervurile tuturor aripilor sunt conturate mai mult sau mai puţin discret cu negru
Faţa inferioară a aripilor: este asemănătoare cu faţa superioară
Alte caracteristici: corpul negru, cu peri deşi, are un şir de pete gălbui pe flancuri; femela se diferenţiază de mascul prin anvergura aripilor mai mare şi prin prezenţa unui smoc de peri galben-maronii în spatele capului, care este albicios la mascul
Specii asemănătoare:
• Aporia crataegi, la care nervurile aripilor sunt mai evident conturate cu negru; aripile albe sunt lipsite de pete negre
Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc, pe vreme însorită şi călduroasă, cu nectarul florilor de Lychnis flos-cuculi, Viola tricolor, Symphytum officinale, Rubus etc.
Comportament: specie diurnă, activă în zilele însorite şi călduroase; pe vreme rece, adulţii stau ascunşi în vegetaţia joasă, aproape de sol, dar pot fi văzuţi odihnindu-se la înălţime printre frunzele arbuştilor
Strategii de reproducere: după împerechere, masculul secretă o structură chitinoasă (sphragis), care are rolul de a proteja deschiderea genitală a femelei şi a preveni astfel posibilitatea altor masculi de a se împerechea cu ea; femela depune ouăle solitar pe tulpini uscate, frunze de iarbă aflate în vecinătatea plantelor-gazdă
Habitat: păduri umede de foioase, păduri de luncă (în luminişuri, rarişti)
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu