Aphantopus hyperantus

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: univoltină: mai-septembrie Anvergura aripilor: 30-42 mm; femela este cu puţin mai mare decât masculul Faţa superioară a aripilor: este maro-cafenie, cu franjuri albi pe margini; prezintă o serie de oceli mici conturaţi cu galben, variabili în ceea ce priveşte numărul şi dimensiunea, care uneori pot lipsi complet Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au trei, cele inferioare au cinci oceli negri, cu mijlocul alb, înconjuraţi de un inel galben; uneori, ocelii au la mijloc nu unul, ci două puncte albe; ocelii de pe aripile posterioare sunt grupaţi câte doi (în partea superioară, cu inelele gălbui alipite), respectiv trei (în partea inferioară, dispuşi liniar, separaţi); ocelii de pe faţa inferioară sunt întotdeauna mai mari şi mai bine conturaţi decât cei de pe faţa superioară Alte caracteristici: în cadrul unei populaţii, pe faţa superioară a aripilor anterioare, femelele au un număr mai mare de oceli comparativ cu masculii Specii asemănătoare: • Lopinga achine, care are un număr mai mare de oceli, cu dimensiuni mai mari şi lipsiţi de centrul albicios Comportament: adulţii zboară pe distanţe nu mai mari de câţiva metri; sunt activi mai ales pe vreme însorită, dar pot fi văzuţi zburând şi în zilele cu cer acoperit sau pe vreme uşor ploioasă; la primele ore ale dimineţii sau la scurtă vreme după oprirea averselor de ploaie, atunci când temperatura aerului este mai scăzută, adulţii pot fi văzuţi mişcându-şi cu frecvenţă ridicată aripile, pentru a-şi încălzi corpul; ocelii prezenţi pe faţa inferioară a aripilor au rolul de a descuraja eventualii prădători Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Cirsium arvense, Valeriana officinalis, Rubus, Aster amellus, Telekia speciosa, Cichorium intybus, Dianthus carthusianorum, Sambucus nigra, Lotus corniculatus, etc. Strategii de reproducere: femela lasă să cadă ouăle din zbor în vegetaţie; au fost semnalate cazuri în care masculi acestei specii s-au împerecheat cu femele de Maniola jurtina Habitat: foarte frecventă; colonizează destul de repede habitatele umede (pajiştile, rariştile de pădure, marginea drumurilor, tufărişurile de la marginea pădurilor) Prădători: adulţii cad uneori pradă păianjenilor (Misumena vatia) camuflaţi pe inflorescenţe; fac parte din dieta unor specii de păsări

---

Femela - 2 oceli pe aripile anterioare

---

Femela - 3 oceli pe aripile anterioare

---

---

Omida

Aspectul corpului: este cenuşiu-albicios, cu o linie dorsală întunecată, acoperit cu peri Plante-gazdă: omizile se hrănesc noaptea pe Dactylus, Poa, Festuca Stadiul de iernare: iernează în stadiul de omidă, adânc ascunse la baza smocurilor de vegetaţie Paraziţi: omizile sunt parazitate de specii de viespi Ichneumonidae (Erigorgus)

---

  Referinţe:

●	Billeter R., Sedivy I., Diekötter T. (2003). Distribution and dispersal patterns of the ringlet butterfly (Aphantopus hyperantus) in an agricultural landscape. Bulletin of the Geobotanical Institute ETH 69: 45-55
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 170-171
●	Godart M. M., Duponchel M. P.-A.-J. (1849). Iconographie et histoire naturelle des chenilles our servir de complément à l'Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Tome premier (Diurnes). Germer Baillière, Paris: 185
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 471
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Seppänen R. (1981). Differences in spotting pattern between populations of Aphantopus hyperantus (Lepidoptera, Satyridae) in southern Finland. Annales Zoologici Fennici 18: 1-36
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 502
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 127
●	Tesařová M., Fric Z., Veselý P., Konvička M., Fuchs R. (2013). European checkerspots (Melitaeini Lepidoptera, Nymphalidae) are not aposematic - the point of view of great tits (Parus major). Ecological Entomology 38: 155-163