duminică, 14 iulie 2013

Nymphalis antiopa


Nymphalis antiopa DSC05143
Nymphalis antiopa DSC63609

Statut de protecţie:  VU  = taxon vulnerabil în România
Perioada de zbor: adulţii sunt activi în 2 sau în 3 generaţii anuale, în perioada februarie-iulie, august-septembrie(octombrie)
Anvergura aripilor: (45)60-75(90) mm; femela este mai mare decât masculul
Faţa superioară a aripilor: aripile au coloritul de fond maroniu-roşcat, negru-purpuriu, cu o bandă marginală lată, gălbui-albicioasă, crem- gălbuie, la interiorul căreia este prezent un şir submarginal de puncte albastre, iridescente; pe marginea anterioară a aripilor anterioare, există două pete uşor alungite palid gălbui
Faţa inferioară a aripilor: are colorit întunecat, brun-pământiu, cenuşiu-maroniu, cu o uşoară tentă albăstruie pe aripile posterioare; aripile anterioare au 2 pete difuze albicioase înspre vârf
Alte caracteristici: aripile sunt neregulate pe margine, fiecare dintre ele având câte o mică protuberanţă triunghiulară; adulţii ambelor sexe au colorit asemănător
Hrana adulţilor: hrana preferată a adulţilor o constituie seva arborilor, sucurile fructelor în fermentare, ocazional nectarul florilor
Comportament: masculii au comportament teritorial, iar atunci când sunt deranjaţi, îşi iau imediat zborul revenind după câteva minute în imediata vecinătate a locului din care au plecat; specie iubitoare de căldură, adesea încălzindu-se la soare cu aripile larg desfăcute, rotindu-şi permanent corpul odată cu soarele pentru a-şi ridica temperatura corpului la o valoare optimă pentru a putea zbura; coloritul întunecat al feţei superioare a aripilor şi al toracelui, ajută la absorbirea mai rapidă a căldurii solare în perioadele cu temperaturi mai scăzute; este una dintre cele mai longevive specii de fluturi putând petrece în stadiul de adult până la 11-12 luni
Strategii de reproducere: în timpul sezonului de curtare, un mascul se împerechează cu mai multe femele; femela depune ouăle pe o ramură, sub forma unei mase circulare ce înconjoară creanga
Mecanisme de apărare:
camuflajul: coloritul criptic, brun-pământiu, de pe faţa inferioară a aripilor, îi conferă un excelent camuflaj atunci când se odihneşte cu aripile strânse pe scoarţa arborilor
moartea aparentă: atunci când sunt apucaţi de aripi, adulţii rămân nemişcaţi, cu aripile strânse, mimând moartea, pentru ca, imediat ce consideră că atacatorul a renunţat, să-şi ia cu repeziciune zborul
Stadiul de iernare: hibernează în stadiul de adult, adăpostindu-se în scorburile arborilor, sub bucăţile de scoarţă de pe sol, printre lemnele din grămezi; nu de puţine ori, adulţii pot fi văzuţi zburând în zilele călduroase şi însorite de iarnă
Habitat: zone submontane şi montane; preferă habitatele umede, zonele cu tufărişuri, văile râurilor, luminişurile, marginea pădurilor
Prădători: adulţii sunt atacaţi de alte insecte (gândaci, viespi, libelule, călugăriţe), reptile, amfibieni, păsări


Nymphalis antiopa DSC63625
Nymphalis antiopa DSC63619
Nymphalis antiopa DSC05142
Nymphalis antiopa DSC05018 Nymphalis antiopa DSC63654 Nymphalis antiopa DSC102898
Nymphalis antiopa DSC123644 Nymphalis antiopa DSC133706

  Omida

Lungimea corpului: 50-55 mm
Aspectul corpului: are colorit negru, pătat cu o multitudine de puncte mici, albe, acoperit cu numeroşi ţepi lungi; pe mijlocul spatelui există câteva pete mai mari roşu-sângerii; picioarele sunt roşu închis
Plante-gazdă: omizile gregare, se hrănesc în primele stadii într-o pânză comună, în special pe frunze de Salix, Betula, dar şi de Populus, Celtis, Crataegus, Rosa, Ulmus etc.
Mecanisme de apărare: atunci când se simt ameninţate, toate omizile dintr-un grup îşi mişcă la unison corpurile, pentru a descuraja atacatorii
Comportament: omizile au comportament gregar pe întreaga durată a ciclului larvar
Paraziţi: omizile sunt adesea parazitate de larvele de diptere Tachinidae, larve de viespi (Ichneumonidae, Braconidae)


  Referinţe:
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Cerretti P., Tschorsnig H.-P. (2010). Annotated host catalogue for the Tachinidae (Diptera) of Italy. Stuttgarter Beiträge zur Naturkunde A, Neue Serie 3: 305-340
Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 476-477
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 400
Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu