Nemophora degeerella

Perioada de zbor: monovoltină: (aprilie)mai-iulie(septembrie) Anvergura aripilor: 16-23 mm; femela este puţin mai mică decât masculul Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit ocru-gălbui şi vârful rotunjit; în treimea apicală, sunt străbătute de o bandă gălbuie uşor sinuoasă, conturată adesea de două linii subţiri violet-purpurii; în treimea bazală există câteva linii longitudinale albăstrui, care nu ating banda transversală; înspre bază sunt câteva linii longitudinale cafenii; înspre vârf, există 8-10 linii subţiri ocru-gălbui dispuse mai mult sau mai puțin radiar, pe fond maroniu; aripile posterioare au colorit purpuriu-maroniu Alte caracteristici: antenele sunt mai lungi decât aripile anterioare: la mascul de 4-5 ori, albicioase, cu o porţiune scurtă mai închisă la culoare la bază; la femelă, doar cu puţin mai lungi (de 1-1,5 ori), la vârf albicioase, la bază negricioase şi uşor îngroşate; toate aripile au pe margine franjuri scurţi, uniform coloraţi Specii asemănătoare: • Adela croesella, care are dimensiuni mult mai mici (11-14 mm), iar banda transversală gălbuie de pe aripile anterioare se găseşte mai aproape de mijlocul aripii • Nemophora congruella, la care liniile longitudinale albăstrui de pe aripile anterioare ating banda transversală gălbuie; masculul are antenele de circa 2,5 ori mai lungi decât aripile anterioare Comportament: adulţii sunt activi în timpul zilei, mai ales pe vreme însorită sau în amurg; pot fi văzuţi odihnindu-se pe frunzele plantelor sau în coronamentul arbuştilor Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu nectarul şi polenul florilor de Urtica, Leucanthemum vulgare, Persicaria Strategii de reproducere: femela depune ouăle, individual sau în grupuri mici, pe partea inferioară a frunzelor plantelor-gazdă Habitat: păduri umede de foioase: luminişuri, desişuri, rarişti de pădure, margini de pădure

---

Masculul

---

Femela

---

omida

Aspectul corpului: are colorit albicios Plante-gazdă: omizile se hrănesc în primele stadii pe frunze de Anemone nemorosa Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă Mecanisme de apărare: omizile se dezvoltă în stratul de frunze moarte de pe solul pădurilor, în interiorul unui adăpost în formă de pară, asemeni unui sac, pe care şi-l construiesc din fragmente de frunze

---

  Referinţe:

●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 540
●	Popescu-Gorj A., Nemeş I. (1965). Les microlépidoptères de la région de Suceava (Roumanie). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 5: 147-184
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 107
●	Thibaudeau N., Lemoine C., Guyonnet A. (2013). Nouveau catalogue des lépidoptères des Deux-Sèvres : Un siècle de données cartographiques, près de 1500 espèces illustrées. Volume 1: Texte. OPIE Poitou-Charentes: 11