Limenitis camilla

Statut de protecţie:  VU  = taxon vulnerabil în România Perioada de zbor: univoltină: iunie-august Anvergura aripilor: 60-65 mm (femela este mai mare) Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au colorit brun închis până la brun-negricios, cu o bandă post-discală albă, lată, brăzdată din loc în loc de nervuri; dincolo de banda albă, există două şiruri paralele de puncte difuze mult mai închise la culoare şi o linie subţire întunecată; aripile posterioare, au uneori primele două puncte întunecate din apropierea zonei anale, înconjurate de o linie subţire portocalie Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au colorit asemănător cu cel al feţei superioare, numai că au colorit mai viu, portocaliu-murdar; aripile posterioare au zona bazală albicioasă, cu o uşoară tentă albăstruie Alte caracteristici: femela are aripile uşor mai rotunjite, coloritul mai deschis (brun închis), banda post-discală mai lată ca la mascul; toate aripile au o linie marginală albă, subţire, întreruptă Specii asemănătoare: • Limenitis reducta, la care faţa superioară a aripilor are tentă albăstruie, iar banda post-discală albă este vizibil fragmentată pe aripile anterioare; dedesubtul aripilor posterioare există un singur şir submarginal de puncte negre • Neptis rivularis, la care lipsesc cele două şiruri submarginale de puncte întunecate de pe faţa inferioară a aripilor posterioare, iar zona bazală este brun-roşcată • Araschnia levana f. prorsa, la care aripile au anvergura mai mică (30-42 mm); are o dungă submarginală subţire portocalie pe aripile anterioare Hrana adulţilor: adulţii se hrănesc cu secreţiile dulci ale afidelor, absorb minerale din solurile umede, nutrienţi din excrementele animalelor; uneori, se hrănesc şi cu nectarul florilor de Rubus, Apiaceae, Cirsium, Carduus etc. Comportament: este o specie care preferă perioadele însorite ale zilei; adulţii au un zbor format din perioade scurte de bătăi din aripi, urmate de perioade mai lungi de planări Strategii de reproducere: femela depune ouăle câte unul, pe tufele de Lonicera din păduri Habitat: marginea pădurilor, zone împădurite din vecinătatea cursurilor de apă; în zona de munte

---

---

Omida

Aspectul corpului: verzui, acoperit cu tuberculi lungi pe care se găsesc ţepi brun-roşcaţi, pe flancuri cu o dungă albicioasă Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe Lonicera Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă, într-un hibernacul fixat cu mătase pe ramurile plantei-gazdă Paraziţi: omizile sunt parazitate de larvele unor specii de viespi

---

  Referinţe:

●	Fabricius J. C. (1775). Systema entomologiae, sistens insectorum classes, ordines, genera, species, adiectis synonymis, locis, descriptionibus, observationibus. Flensburgi et Lipsiæ. Officina Libraria Kortii: 512
●	Fabricius J. C. (1787). Mantissa insectorum sistens species nuper detectas adiectis synonymis, observationibus, descriptionibus, emendationibus. Tomus II. Hafniæ, Impensis Christ. Gottl. Proft: 55
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 116-118
●	Godart M. M., Duponchel M. P.-A.-J. (1849). Iconographie et histoire naturelle des chenilles our servir de complément à l'Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Tome premier (Diurnes). Germer Baillière, Paris: 158-160
●	Linnaeus C. (1764). Museum s:æ r:æ m:tis Ludovicæ Ulricæ reginæ svecorum, gothorum, vandalorumque &c. &c. &c. In quo animalia rariora, exotica, imprimis insecta & conchilia describuntur & determinantur prodromi instar editum. Holmiæ, Literis & impensis Direct. Laurentii Salvii: 304
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 448
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156