Nymphalis antiopa

Camberwell beauty, Mourning cloak

Aglais antiopa Linnaeus 1758, Papilio antiopa Linnaeus 1758, Vanessa antiopa Linnaeus 1758

Familia: Nymphalidae Statut de periclitare:  VU  = taxon vulnerabil în România Perioada de zbor: februarie-iulie, august-septembrie (octombrie) (două sau trei generaţii anuale) Anvergura aripilor: ♂ 50-67 mm, ♀ 59-79 mm Habitat: zone submontane şi montane; preferă habitatele umede, zonele cu tufărişuri, văile râurilor, luminişurile, marginea pădurilor Prădătorii: adulţii sunt atacaţi de alte insecte (gândaci, viespi, libelule, călugăriţe), reptile, amfibieni, păsări

Faţa superioară a aripilor: aripile au colorit de fond maroniu-roşcat, negru-purpuriu, cu o bandă marginală lată, gălbui-albicioasă, crem-gălbuie, la interiorul căreia cu un şir submarginal de puncte albastre, iridescente; pe marginea anterioară a aripilor anterioare, există două pete uşor alungite palid gălbui Faţa inferioară a aripilor: are colorit întunecat, brun-pământiu, cenuşiu-maroniu, cu o uşoară tentă albăstruie pe aripile posterioare; aripile anterioare au două pete difuze albicioase înspre vârf

Comportament: masculii au comportament teritorial, iar atunci când sunt deranjaţi, îşi iau imediat zborul revenind după câteva minute în imediata vecinătate a locului din care au plecat; este o specie iubitoare de căldură, care se încălzește adesea la soare cu aripile larg desfăcute, rotindu-şi permanent corpul odată cu soarele pentru a-şi ridica temperatura corpului la o valoare optimă pentru a putea zbura; coloritul întunecat al feţei superioare a aripilor şi al toracelui, ajută la absorbirea mai rapidă a căldurii solare în perioadele cu temperaturi mai scăzute;

este una dintre cele mai longevive specii de fluturi putând petrece în stadiul de adult până la 11-12 luni Alte caracteristici: aripile sunt neregulate pe margine, fiecare cu câte o mică protuberanţă triunghiulară; adulţii ambelor sexe au colorit asemănător Strategii de reproducere: în timpul sezonului de curtare, un mascul se împerechează cu mai multe femele; femela depune ouăle pe ramuri, sub forma unei mase circulare ce înconjoară creanga

Mecanisme de apărare: camuflajul: coloritul criptic, brun-pământiu, de pe faţa inferioară a aripilor, îi conferă un excelent camuflaj atunci când se odihneşte cu aripile strânse pe scoarţa arborilor; moartea aparentă: atunci când sunt apucaţi de aripi, adulţii rămân nemişcaţi, cu aripile strânse, mimând moartea, pentru ca, imediat ce consideră că atacatorul a renunţat, să-şi ia cu repeziciune zborul

Hrana adulţilor: hrana preferată a adulţilor o constituie seva arborilor, sucurile fructelor în fermentare, ocazional nectarul florilor Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de adult, adăpostindu-se în scorburile arborilor, sub bucăţile de scoarţă de pe sol, printre lemnele din grămezi; nu de puţine ori, adulţii pot fi văzuţi zburând în zilele călduroase şi însorite de iarnă

►camuflajul

►omida

Lungimea corpului: 50-55 mm Aspectul corpului: are colorit negru, pătat cu o multitudine de puncte mici, albe, acoperit cu numeroşi ţepi lungi; pe mijlocul spatelui există câteva pete mai mari roşu-sângerii; picioarele sunt roşu închis Plante-gazdă: omizile se hrănesc în primele stadii într-o pânză comună, în special pe frunze de Salix, Betula, dar şi de Populus, Celtis, Crataegus, Rosa, Ulmus etc. Comportament: omizile au comportament gregar pe întreaga durată a ciclului larvar

Mecanisme de apărare: atunci când se simt ameninţate, toate omizile dintr-un grup îşi mişcă la unison corpurile, pentru a descuraja atacatorii

Paraziții: omizile sunt adesea parazitate de larvele de diptere Tachinidae, larve de viespi (Ichneumonidae, Braconidae)

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Cerretti P., Tschorsnig H.-P. (2010). Annotated host catalogue for the Tachinidae (Diptera) of Italy. Stuttgarter Beiträge zur Naturkunde A, Neue Serie 3: 305-340
●	Corduneanu C., Balan C., Surugiu I. (2007). Lepidoptera of Humid Area „Orăşeni Vale” (Orăşeni Vale, Botoşani County, Romania). Entomologica Romanica 12: 113-120
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 476-477
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 400
●	Shaw M.R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156