marți, 2 iulie 2013

Issoria lathonia


Issoria lathonia DSC10933
Issoria lathonia DSC88742

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: adulţii sunt activi în trei generaţii anuale: martie-aprilie, iunie-august, septembrie-octombrie
Anvergura aripilor: 34-50 mm; femela este puţin mai mare decât masculul
Faţa superioară a aripilor: este portocaliu viu până la portocaliu-maroniu, cu pete mari, mai mult sau mai puţin circulare, caracteristice, negre; la vârful aripilor anterioare, adesea este prezent un şir de pete gălbui, dintre care două sunt mai mari, iar una sau două sunt mai mici; marginea exterioară a aripilor anterioare este uşor concavă; aripile posterioare au o formă caracteristică, fiind oarecum convexe în apex; femela se deosebeşte de mascul prin coloritul verzui de la baza aripilor anterioare; uneori, petele negre de pe aripi pot fi dispuse în modele atipice, rezultând astfel forme de culoare aberante
Faţa inferioară a aripilor: pe aripile posterioare sunt prezente o serie de pete mari, argintii, alungite, caracteristice, vizibile atunci când se hrăneşte sau se odihneşte cu aripile strânse, ce o face deosebit de uşor de identificat
Specii asemănătoare: se aseamănă cu alte specii din familia Nymphalidae care au aripile portocalii, de care se deosebeşte prin vârful uşor ascuţit al aripilor anterioare şi prin petele argintii de dedesubtul aripilor posterioare
Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de: Dianthus carthusianorum, Leucanthemum vulgare, Anthriscus sylvestris, Aster amellus, Telekia speciosa, Rubus, Cirsium, Origanum majorana, Eupatorium cannabium, Leontodon, Galium verum, Achillea millefolium, Carduus, Solidago virgaurea, Thymus, Senecio vulgare, Taraxacum, Senecio nemorensis, Tanacetum vulgare, Thymus comosus, Hieracium pilosella etc.
Comportament: femelele sunt mai sedentare, în timp ce masculii sunt foarte activi, având obiceiul de a cerceta foarte atent toţi fluturii aflaţi în trecere pe lângă ei; în general, nu sunt foarte deranjaţi de prezenţa oamenilor dar când sunt deranjaţi, au tendinţa de a zbura pe distanţe mici, aşezându-se la câţiva metri de locul din care şi-au luat zborul; este foarte activă pe vreme călduroasă şi însorită; adulţii întotdeauna îşi ţin aripile larg desfăcute în timp ce se hrănesc pe flori şi ridicate vertical când absorb minerale din solurile umede
Strategii de reproducere: femela depune câte un singur ou palid-gălbui, pe fiecare plantă- gazdă
Stadiul de iernare: iernează mai ales în stadiul de ou şi de omidă, dar în funcţie de habitat şi de condiţiile climatice poate traversa iarna şi în stadiul de crisalidă sau de adult
Habitat: habitatele uscate nisipoase, pajiştile florale uscate, păşunile, zonele împădurite, versanţii însoriţi ai dealurilor, liziera pădurilor, fâneţele


Issoria lathonia DSC21501
Issoria lathonia DSC21496
Issoria lathonia DSC85334
Issoria lathonia DSC34503 Issoria lathonia DSC34514 Issoria lathonia DSC44408
Issoria lathonia DSC57902

  Omida

Lungimea corpului: până la 35 mm
Aspectul corpului: are corpul negru, mătăsos, cu mici puncte albe, pe spate şi laterale, cu şiruri de de ţepi portocaliu închis de-a lungul spatelui şi pe flancuri; picioarele sunt maronii; capul are culoarea galben-bronzie; ciclul său evolutiv cuprinde cinci stadii de dezvoltare
Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe frunze şi flori de: Viola tricolor, Viola odorata, Viola arvensis, Ribes, Borago officinalis, Anchusa, Onobrychis, Medicago sativa
Comportament: omizile iubitoare de căldură, se hrănesc pe părţile expuse la soare ale plantelor gazdă


  Referinţe:
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Godart M. M., Duponchel M. P.-A.-J. (1849). Iconographie et histoire naturelle des chenilles our servir de complément à l'Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Tome premier (Diurnes). Germer Baillière, Paris: 123-124
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 481
Pucci A. (2000). Observation d'une forme peu banale de Petit Nacré (Issoria lathonia, Lepidoptera, Nymphalidae). Insectes 118: 18
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Stănescu M. (1997). New data concerning the Lepidoptera fauna of Southern Dobrogea Romania. Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 39: 91-107
Suludere Z. (1988). Studies on the external morphology of the eggs of some Argynninae species (Satyridae: Lepidoptera). Communications of the Faculty of Sciences University of Ankara. Series C 5(6): 9-28
Zobar D., Hanife G. (2008). Biology of the Queen of Spain Fritillary, Issoria lathonia (Lepidoptera: Nymphalidae). Florida Entomologist 91(2): 237-240

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu