miercuri, 3 iulie 2013

Maniola jurtina


Maniola jurtina male DSC20203
Maniola jurtina female DSC57895

Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: univoltină: mai-octombrie
Anvergura aripilor: 40-52 mm
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare sunt de culoare maronie până la brun închis, cu un ocel negru cu centrul alb în apex, înconjurat de o pată portocalie la mascul, ce se întinde pe aproape întreaga aripă la femelă; prezintă o serie de variaţii de culoare (mai ales la femele) în ceea ce priveşte zona portocalie de pe faţa superioară a aripilor; există femele cu reflexe verzi-albăstrui pe banda marginală a aripilor anterioare
Faţa inferioară a aripilor: aripile posterioare sunt de culoare cenuşiu-gălbuie, cu o bandă discală lată ce traversează aripa (la femelă - crem-albicioasă, la mascul - difuză); masculul are un colorit mai şters, ocelii sunt de dimensiuni mai mici şi aproape întotdeauna are câţiva oceli mici pe banda discală de pe faţa inferioară a aripilor posterioare
Alte caracteristici: s-au descoperit exemplare ce prezentau ginandromorfie bilaterală (aripile de pe partea stângă a corpului diferind de cele de pe partea dreaptă, prin: formă, dimensiuni, culoare, desene)
Specii asemănătoare:
Pyronia tithonus, la care ocelul negicios din zona apicală a aripilor anterioare, are la interior două puncte mici albicioase
Coenonympha pamphilus, care are o anvergură a aripilor mult mai mică (22-33 mm)
Comportament: adulţii îşi petrec majoritatea timpului în vegetaţia joasă; sunt activi atâta timp cât temperatura mediului ambiant este suficient de ridicată, dar uneori pot fi văzuţi zburând chiar şi pe vreme mohorâtă sau uşor ploioasă; masculii sunt mai activi decât femelele, petrecându-şi perioade mai lungi de timp în zbor în căutarea femelelor; masculii se confundă foarte bine cu substratul pe care se aşează datorită coloritului criptic al feţei inferioare a aripilor posterioare, în timp ce femelele îşi etalează periodic ocelii de pe aripi pentru a descuraja eventualii prădători; adesea adulţii se încălzesc la soare cu aripile închise, orientate perpendicular pe direcţia razelor solare
Hrana adulţilor: adulţii vizitează, în căutarea nectarului, florile de Leucanthemum vulgare, Origanum vulgare, Lotus corniculatus, Telekia speciosa, Carduus acanthoides, Epilobium angustifolium, Centaurea cyanus, Sambucus racemosa, Cirsium arvense, Linaria vulgaris, Salvia pratensis, Melilotus officinalis, Galium verum, Taraxacum officinale, Urtica dioica, Mentha longifolia, Eupatorium cannabinum, Myosotis palustris, Senecio nemorensis etc.
Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe o gamă variată de plante (Brachypodium, Festuca, Dactylus, Bromus, Cynosurus); uneori, ouăle sunt depuse din zbor
Habitat: foarte frecventă, la liziera pădurilor, pe pajişti cu substrat calcaros, la marginea drumurilor, marginea zonelor cu tufărişuri, în rarişti de pădure
Prădători: adulţii sunt vânaţi de păsările insectivore (prigorie - Merops apiaster)


  Masculul
Maniola jurtina male DSC08876
Maniola jurtina male DSC20914
Maniola jurtina male DSC57877
Maniola jurtina male DSC39034 Maniola jurtina male DSC88293 Maniola jurtina male DSC41785
Maniola jurtina male DSC19423

  Femela
Maniola jurtina female DSC41743
Maniola jurtina female DSC21054
Maniola jurtina female DSC11904
Maniola jurtina female DSC13020 Maniola jurtina female DSC163780 Maniola jurtina female DSC41662
Maniola jurtina female DSC41288 Maniola jurtina female DSC12434 Maniola jurtina female DSC57890
Maniola jurtina female DSC12470 Maniola jurtina female DSC11563

  Cuplul
Maniola jurtina couple DSC19773
Maniola jurtina couple DSC19785

  Camuflajul
Maniola jurtina female DSC12604
Maniola jurtina male DSC39376
Maniola jurtina male DSC22038
Maniola jurtina female DSC41665 Maniola jurtina female DSC21977 Maniola jurtina female DSC92683

  Prădătorii
Maniola jurtina male DSC42771

  Omida

Lungimea corpului: circa 30 mm
Aspectul corpului: are culoare verde, acoperit de numeroşi peri albicioşi
Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe diferite specii de Poaceae
Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă
Paraziţi: sunt endoparazitate de diferite specii de viespi: Ichneumonidae (Erigorgus, Benjaminia, Hyposoter, Ichneumon), Chalcididae (Brachymeria), Pteromalidae (Coelopisthia), Braconidae (Meteorus, Cotesia, Aleiodes)


  Referinţe:
Brakefield P. M. (1982). Ecological studies on the butterfly Maniola jurtina in Britain. I. Adult behaviour, microdistribution and dispersal. Journal of Animal Ecology 51: 713-726
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
Chimişliu C. (2011). New data regarding the diversity of the Satyrinae subfamily (Insecta: Lepidoptera: Nymphalidae) from the Oltenia fauna, Romania. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 27(2): 85-95
Conradt L., Bodsworth E. J., Roper T. J., Thomas C. D. (2000). Non-random dispersal in the butterfly Maniola jurtina: implications for metapopulation models. Proceedings of the Royal Society of London. Series B: Biological Sciences 267: 1505-1510
Dapporto L., Vodă R., Dincă V., Vila R. (1979). Comparing population patterns for genetic and morphological markers with uneven sample sizes. An example for the butterfly Maniola jurtina. Methods in Ecology and Evolution
Fuisz T. I., Vas Z., Túri K., Kőrösi Á. (1979). Photographic survey of the prey-choice of European Bee-eaters (Merops apiaster Linnaeus, 1758) in Hungary at three colonie. Ornis Hungarica 21(2): 38-46
Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 151-153
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 475
Lyytinen A., Brakefieid P. M., Mappes J. (2000). Significance of butterfly eyespots as an anti-predator device in ground-based and aerial attacks. Oikos 100: 373-379
Merckx T., Van Dyck H. (2002). Interrelations Among Habitat Use, Behavior, and Flight-Related Morphology in Two Cooccurring Satyrine Butterflies, Maniola jurtina and Pyronia tithonus. Journal of Insect Behavior 15(4): 541-561
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 504
Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 70
Szafranski, P. (1994). Somatic mosaicism in Maniola jurtina (Nymphalidae: Satyrinae). Journal of The Lepidopterists' Society 48(3): 264-265
van Swaay C. A. M., van Strien A. J. (2008). The European Butterfly Indicator for Grassland species 1990-2007. Report VS2008.022, De Vlinderstichting, Wageningen

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu