Coenonympha arcania

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: univoltină: (mai) iunie-iulie (august-septembrie) Anvergura aripilor: 28-35 mm; femela este mai mare decât masculul Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare au un colorit ocru până la portocaliu-maroniu, cu o bandă marginală închisă la culoare Faţa inferioară a aripilor: aripile posterioare au pe faţa inferioară o dungă post-mediană albă, lată, cu 5 oceli variabili ca dimensiune înspre interior şi un altul mai mare (toţi ocelii sunt negri, cu miezul alb, conturaţi la exterior de un inel ocru); o linie submarginală cenuşie este de asemenea prezentă Alte caracteristici: toate aripile au franjuri gri pe margini; masculul are aripile mai ascuţite decât femela Specii asemănătoare: • Coenonympha glycerion, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare, înspre exterior, o linie caracteristică, portocaliu-maronie • Coenonympha tullia, care are dedesubtul aripilor posterioare, o zonă marginală cenuşie, o dungă discală albă • Coenonympha pamphilus, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare, o dungă distinctă alb-crem, fără oceli sau cu oceli difuzi Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor de Achillea millefolium, Trifolium pratense, Vicia faba, Lysimachia nummularia, Leucanthemum vulgare, Trifolium repens, Centaurea cyanus, Gallium verum, Medicago lupulina, Aster amellus, Prunella vulgaris, Lotus corniculatus, Digitalis grandiflora, Veronica spicata, Ajuga reptans, Lathyrus pratensis, Centaurea phrygia etc. Comportament: cel mai adesea, adulţii se odihnesc printre frunzele tufărişurilor, în vegetaţia înaltă a păşunilor, întotdeauna cu aripile închise; asemeni speciei Coenonympha pamphilus, are obiceiul de a-şi roti corpul, pentru ca razele solare să cadă perpendicular pe aripi Strategii de reproducere: femela depune ouăle, unul câte unul, în şiruri scurte, pe frunzele plantelor-gazdă, în apropierea zonelor cu tufărişuri Habitat: pajişti uscate însorite, rarişti de pădure, luminişurile pădurilor, pante cu desişuri, marginea pădurilor

---

---

Omida

Lungimea corpului: 20-25 mm Aspectul corpului: este de culoare verde, pe spate cu câteva linii transversale, fine, mai întunecate Plante-gazdă: omizile se hrănesc pe Festuca ovina, Bromus, Brachypodium, Agrostis, Poa, Holcus lanatus, Melica etc. Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Chimişliu C. (2011). New data regarding the diversity of the Satyrinae subfamily (Insecta: Lepidoptera: Nymphalidae) from the Oltenia fauna, Romania. Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 27(2): 85-95
●	Linnaeus C. (1761). Fauna Svecica Sistens Animalia Sveciae Regni: Mammalia, Aves, Amphibia, Pisces, Insecta, Vermes. Distributa Per Classes & Ordines, Genera & Species, Cum Differentiis Specierum, Synonymis Auctorum, Nominibus Incolarum, Locis Natalium, Descriptionibus Insectorum. Editio Altera, Auctior. Laurentii Salvii: 273-274
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 1-710