Vanessa cardui

Painted lady

Papilio cardui Linnaeus 1758, Vanessa albicans Verity 1950, Vanessa wiskotti Standfuss 1896

Familia: Lycaenidae Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România Perioada de zbor: aprilie-octombrie (univoltină) Anvergura aripilor: 54-58 mm Habitat: habitate călduroase, uscate, însorite; grădini, pajişti, terenuri cultivate, margini de pădure, de-a lungul drumurilor forestiere Prădătorii: adulţii cad uneori pradă păsărilor insectivore (Merops apiaster, Hirundo rustica, Muscicapa striata, Cecropis daurica, uneori Passer domesticus)

Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare brun închis în jumătatea apicală, cu 4 pete albe (2 mai mari şi alte 2 mult mai mici) şi 1 pată mai mare albă; în jumătatea bazală sunt 4 sau 5 pete negricioase, cu dimensiuni variabile; aripile posterioare au un rând marginal de pete negre, ± romboidale, înspre interior cu un alt rând de pete triunghiulare, negre, subţiri şi un şir post-discal format din 4 pete circulare negre; rândul submarginal se termină la interior cu o pată mai mare, alungită, neagră, ce include la interior o bandă subţire albăstruie

Hrana adulţilor: este constituită din nectarul florilor, secreţiile dulci ale unor specii de afide, nutrienţii şi sărurile din dejecţiile animalelor; în zilele însorite, adulţii pot fi văzuţi absorbind minerale din malurile nisipoase inundate de pe marginea cursurilor de apă; nectarul unei mari varietăţi de plante este căutat: Asteraceae (Telekia speciosa, Arctium, Carduus, Cirsium, Dipsacus fullonum, Centaurea, Taraxacum officinale, Artemisia), Fabaceae (Trifolium pratense), Lamiaceae (Ballota nigra), Syringa, Buddleja, Rosaceae (Malus, Prunus) etc.

Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au zona bazală roşu-carmin, cele posterioare au aspect reticulat şi un rând de oceli (4 evidenţi şi unul difuz), dintre care primii trei inferiori au un inel albastru în mijloc Mecanisme de apărare: zborul: se apără de prădători folosindu-se de zborul său foarte puternic; coloritul criptic: coloritul şi desenele de pe faţa inferioară a aripilor posterioare, ajută adulții să devină imposibil de observat atunci când se odihneşte cu aripile închise, pe sol sau printre firele de vegetaţie din fâneţe

Strategii de reproducere: se reproduce pe tot parcursul anului, iar pentru a putea face acest lucru pe perioada iernii, populaţiile din Europa migrează în nordul Africii; migraţia are loc şi pe vreme mohorâtă sau cu precipitaţii reduse şi are la bază un mecanism neurologic, la fel cu cel folosit de albine, adulţii păstrând astfel o direcţie constantă de zbor în ciuda rotaţiei Pământului; masculii, teritoriali, îşi stabilesc teritoriul în locurile însorite cu tufărişuri, împerechindu-se cu mai multe femele, acestea din urmă depunând un număr mare de ouă

Comportament: este un fluture foarte suspicios, ce îşi ia imediat zborul la cel mai mic semn de pericol; pe vreme mohorâtă, se adăposteşte în micile adâncituri din sol; migrează pe distanţe foarte mari Stadiul de iernare: este o specie care nu intră în diapauză pe perioada iernii

►surse de hrană

►faţa inferioară a aripilor - camuflajul

►adulţi cu aripile zdrenţuite de prădători

►omida

Lungimea corpului: 20-30 mm Aspectul corpului: are colorit gri-negricios, cu câte o dungă înreruptă, de culoare galbenă, pe flancuri; corpul este acoperit de numeroşi ţepi portocalii, grupaţi în mănunchiuri Plante-gazdă: omizile sunt foarte oportuniste, hrănindu-se cu frunzele a numeroase specii de plante (Cirsium, Malva sylvestris, Carduus, Urtica, Centaurea, Echium etc.) Prădătorii: omizile sunt adesea vânate de viespi, păianjeni, furnici, păsări

Mecanisme de apărare: pentru a se feri de prădători, larvele se ascund în interiorul unor cuiburi de mătase, pe care şi le construiesc sub frunze

Paraziţii: larvele sunt parazitate de specii de viespi ichneumonide (Thyrateles) şi de diptere tachinide; crisalidele sunt parazitate de specii de viespi braconide (Cotesia, Dolichogenidae, Microgaster, Pteromalus)

Referinţe:
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Dvořák L., Belicek J., Fric Z. (2009). Observations of overwintering nymphalid butterflies in underground shelters in SW and W Bohemia (Czech Republic) (Lepidoptera: Nymphalidae: Nymphalini). Journal of Research on the Lepidoptera 41: 45-52
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 473-474
●	Miller J.C., Hammond P.C. (2003). Lepidoptera of the Pacific Northwest: caterpillars and adults. Forest Health Technology Enterprise Team, Technology Transfer, FHTET-2003-03, USDA Department of Agriculture, US Forest Service: 57
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Scott J.A. (1992). Direction of Spring Migration of Vanessa cardui (Nymphalidae) in Colorado. Journal of Research on the Lepidoptera 31(1-2): 16-23
●	Shaw M.R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stănoiu I.M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 70
●	Stefanescu C., Alarcón M., Izquierdo R., Páramo F., Àvila A. (2011). Moroccan source areas of the Painted Lady butterfly Vanessa cardui (Nymphalidae: Nymphalinae) migrating into Europe in spring. Journal of the Lepidopterists' Society 65(1): 15-26
●	Tilden J.W. (1962). General characteristics of the movements of Vanessa cardui (L.). Journal of Research on the Lepidoptera 1(1): 43-49