Leptidea sinapis

Statut de protecţie: specie nepericlitată Perioada de zbor: (aprilie) mai-iunie (iulie); pot zbura uneori şi într-o a doua generaţie, în verile călduroase (iulie-august); foarte rar apare a treia generaţie, în august-septembrie Anvergura aripilor: 35-44 mm Faţa superioară a aripilor: are culoare albă ca zăpada; aripile anterioare sunt albicioase, iar în apex au o pată mai mult sau mai puţin circulară, cenuşie la femelă şi negricioasă la mascul Faţa inferioară a aripilor: albicioasă, uneori cu tentă crem-gălbuie, stropită cu numeroşi solzi cenuşii; pe aripile posterioare sunt prezente două dungi difuze, paralele Alte caracteristici: masculii diferă prin pata albă din vârful antenelor (înspre interior); aripile anterioare sunt alungite, rotunjite la vârf; toate aripile au pe margini franjuri fini, albi Specii asemănătoare: • Leptidea reali, care este o specie criptică cu Leptidea sinapis, de care poate fi foarte greu deosebită doar pe baza aspectului; studierea armăturii genitale identifică cu exactitate specia; preferă habitatele umede şi relativ mai răcoroase • Pieris napi, care are anvergura aripilor mai mare (45-52 mm), iar nervurile de pe faţa inferioară a aripilor mai puternic conturate de solzi negri-verzui • Anthocharis cardamines, care are faţa inferioară a aripilor cu colorit gălbui-albicios, stropită cu numeroşi solzi cenuşiu-negricioşi şi o serie de pete verzui-oliv • Pieris rapae, care are anvergura aripilor mai mare (45-52 mm), iar nervurile de pe faţa inferioară a aripilor mai puternic conturate de solzi negri-verzui Comportament: adulţii zboară peste pajiştile uscate cu vegetaţie joasă (10-15 cm înălţime), preferând să se odihnească printre frunzele şi tulpinile plantelor, devenind greu de observat; întotdeauna se odihnesc şi se hrănesc cu aripile închise Hrana adulţilor: adulţii preferă nectarul florilor de Leucanthemum vulgare, Rubus fruticosus, Trifolium pratense, Lychnis flos-cuculi, Lotus corniculatus, Ajuga reptans, Trifolium repens etc.; pe vreme toridă, masculii pot fi văzuţi absorbind minerale din solurile umede de pe marginea bălţilor, uneori şi din bălegare Strategii de reproducere: acuplarea se petrece în vegetaţia joasă a pajiştilor; este precedată de un ritual de curtare în care masculul şi femela, aflaţi unul în faţa celuilalt îşi flutură intermitent aripile; femela depune ouăle unul câte unul dedesubtul frunzelor plantelor-gazdă Habitat: locuri bine încălzite, cheile pârâurilor montane, păşuni, luminişurile pădurilor, zone umbrite de la marginea pădurilor, marginea drumurilor forestiere; ecosisteme antropizate Prădători: adulţii sunt vânaţi de păsări (Parus major, Ficedula hypoleuca)

---

Masculul

---

Cuplul

---

omida

Aspectul corpului: coloritul verzui al corpului, cu o linie gălbuie pe flancuri, le face foarte greu de observat Plante-gazdă: omizile se hrănesc mai ales noaptea pe diferite specii de Fabaceae (Lathyrus pratensis, Vicia cracca, Coronilla, Lotus corniculatus etc.), la început pe mugurii florali, ulterior şi pe frunze Paraziţi: omizile sunt parazitate de larvele unor viespi Braconidae

---

  Referinţe:

●	Beneš J., Konvička M., Vrabec V., Zámečník J. (2003). Do the sibling species of small whites, Leptidea sinapis and L. reali (Lepidoptera, Pieridae) differ in habitat preferences?. Biologia 58(5): 943-951
●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Coutsis J. G. (2013). Leptidea sinapis and Leptidea reali (Lepidoptera: Pieridae): at what point does the first one of the two end, and the other one begin?. Phegea 41(1): 19-20
●	Friberg M., Bergman M., Kullberg J., Wahlberg N., Wiklund C. (2008). Niche separation in space and time between two sympatric sister species - a case of ecological pleiotropy. Evolutionary Ecology 22: 1-18
●	Godart J. B. (1821). Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Vol. 1, Paris: 48.11-48.12
●	Godart M. M., Duponchel M. P.-A.-J. (1849). Iconographie et histoire naturelle des chenilles our servir de complément à l'Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Tome premier (Diurnes). Germer Baillière, Paris: 56
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 468
●	Lyytinen A., Alatalo R. V., Lindström L., Mappes J. (1999). Are European White Butterflies Aposematic?. Evolutionary Ecology 13: 709-719
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 122
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Şerban C., Cristescu M. (2013). Rare species of insects in anthropogenic ecosystems located in southeastern Romania. Natura Montenegrina, Podgorica 12(3-4): 673-686
●	van Swaay C., Cuttelod A., Collins S., Maes D., Munguira M. L., Šašić M., Settele J., Verovnik R., Verstrael T., Warren M., Wiemers M., Wynhoff I. (2010). European Red List of Butterflies. Council of Europe Publishing, Luxembourg