marți, 7 mai 2013

Pieris napi

Pieris napi (male) DSC23014
Pieris napi (female) DSC21213
Familia : Pieridae
Statut de periclitare : taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor : (martie) aprilie-septembrie (octombrie) (2 sau 3 generații anuale)
Anvergura aripilor : 32-47 mm
Identificare : faţa superioară a aripilorare colorit albicios; aripile anterioare au în zona apicală o dungă negricioasă, întreruptă de linii subţiri albe, iar nervurile sunt uneori uşor mai întunecate; în zona mediană, masculul are una, iar femela două pete negricioase; faţa inferioară a aripilor este palid gălbuie, iar nervurile sunt conturate de o mulţime de solzi negricioşi cu tentă verzuie (mai puternic şi mai evident conturate la femelă); vârful aripilor este alb-gălbui; prezintă variaţii sezoniere de culoare, primele generaţii având nervurile mai lat conturate de solzi verzui-cenuşii
Habitat : zone cu tufărişuri, rariști de pădure
Specii asemănătoare : Pieris rapae, la care dunga neagră din zona apicală a aripilor anterioare este continuă, lată şi întinsă până dincolo de mijlocul aripii, Pieris ergane, Pieris bryoniae, Pieris mannii

  Masculul
Pieris napi (male) DSC13178
Pieris napi (male) DSC12892
Pieris napi (male) DSC16040
Pieris napi (male) DSC60088 Pieris napi (male) DSC11576 Pieris napi (male) DSC22665
Pieris napi (male) DSC19323 Pieris napi (male) DSC102277 Pieris napi (male) DSC141562
Pieris napi (male) IMG3389 Pieris napi (male) IMG4560

  Femela
Pieris napi (female) DSC44320
Pieris napi (female) DSC141533
Pieris napi (female) DSC165984

Aspectul corpului : verde, acoperit de excrescenţe negre şi peri negricioşi şi albi; pe spate are o linie longitudinală neagră, iar pe flancuri câte o linie galbenă; ciclul evolutiv parcurge patru stadii de dezvoltare şi durează 3-4 săptămâni
Plante-gazdă : spre deosebire de Pieris rapae, omizile atacă mult mai rar speciile cultivate de Brassicaceae, preferându-le pe cele perene (Sisymbrium officinale, Cardamine pratensis, Sinapis arvensis, Alliaria petiolata, Raphanus raphanistrum, Rorippa nasturtium-aquaticum etc.)
Paraziții : sunt endoparazitate de larvele unor viespi (Hyposoter, Cotesia)

  Referinţe:
Andersson A., Borg-Karlson A.-K., Vongvanich N., Wiklund C. (2007). Male sex pheromone release and female mate choice in a butterfly. The Journal of Experimental Biology 210: 964-970
Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
Godart M. M., Duponchel M. P.-A.-J. (1849). Iconographie et histoire naturelle des chenilles our servir de complément à l'Histoire naturelle des lépidoptères ou papillons de France. Tome premier (Diurnes). Germer Baillière, Paris: 53
Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 468
Lorkovic Z. (1962). The genetics and reproductive isolating mechanisms of the Pieris napi-bryoniae Group. Journal of the Lepidopterists' Society 16: 5-19
Lyytinen A., Alatalo R. V., Lindström L., Mappes J. (1999). Are European White Butterflies Aposematic?. Evolutionary Ecology 13: 709-719
Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 154
Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
Torres-Vila L. M., Rodríguez-Molina M. C., Jennions M. D. (2004). Polyandry and fecundity in the Lepidoptera: can methodological and conceptual approaches bias outcomes? Behavioral Ecology and Sociobiology 55: 315-324
Välimäki P., Kaitala A., Kokko H. (2006). Temporal patterns in reproduction may explain variation in mating frequencies in the green-veined white butterfly Pieris napi. Behavioral Ecology and Sociobiology61: 99-107
Wedell N., Wiklund C., Cook P. A. (2002). Monandry and polyandry as alternative lifestyles in a butterfly. Behavioral Ecology 13: 450-455
Wiklund C., Nylin S., Forsberg J. (1991). Sex-Related Variation in Growth Rate as a Result of Selection for Large Size and Protandry in a Bivoltine Butterfly, Pieris napi. Oikos 2: 241-250

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu